Samuel F.B. Morse, având numele complet: Samuel Finley Breese Morse (născut la 27 aprilie 1791, Charlestown, Massachusetts, SUA – trecut la cele veșnice pe 2 aprilie 1872, la New York), a fost un pictor și inventator american care independent de eforturile similare din Europa, a dezvoltat telegraful electric (1832-1835). În 1838 a inventat Codul Morse.
El a fost fiul distinsului geograf și cleric congregațional, Jedidiah Morse. De la Academia Phillips din Andover, Massachusetts, unde a fost un student problematic și excentric, părinții lui l-au trimis la Colegiul Yale (acum Universitatea Yale) din New Haven, Connecticut. Deși era un student indiferent, interesul său a fost provocat de prelegerile pe subiectele puțin cunoscute atunci ale electricității. Spre mâhnirea părinților săi austeri, îi făcea deasemenea plăcere să picteze și portrete în miniatură.
După ce a absolvit Yale în 1810, Morse a devenit vânzător pentru un editor de carte din Boston. Pictura a continuat să fie principala lui activitate, iar în 1811 părinții l-au ajutat să meargă în Anglia pentru a studia aceasta artă cu pictorul american Washington Allston. În timpul războiului din 1812, dintre Marea Britanie și Statele Unite, Morse a reacționat la disprețul englezesc față de americani devenind un pro-american înflăcărat. Totuși, la fel ca majoritatea americanilor din vremea sa, el a acceptat standardele artistice engleze, inclusiv stilul „istoric” al picturii – romantica zugrăvire a legendelor și a evenimentelor istorice, cu personalități surprinse în prim plan în pozitii grandioase și culori strălucitoare.
La întoarcerea acasă în 1815, Morse a descoperit că americanii nu-și apreciau tablourile istorice, apelând din nou la portrete pentru a-și câștiga existența. A început ca pictor voiajor în New England, New York și Carolina de Sud. După 1825, după stabilirea sa în New York, a pictat câteva dintre cele mai bune portrete realizate vreodată de un artist american. El a combinat competența tehnică și o interpretare îndrăzneață a personalitatii subiecților săi cu o atingere a romantismului pe care îl captase în Anglia.
Deși adesea sărac în acei ani de început, Morse era sociabil și familiar cu intelectuali, bogați, religioși ortodocși și conservatori din punct de vedere politic. În plus, el era înzestrat cu darul prieteniei. Printre prietenii săi, în anii lui de mijloc, se numara un erou francez al Revoluției Americane, marchizul de Lafayette, ale cărui încercări de promovare a reformei liberale în Europa, Morse le-a aprobat cu ardoare; un alt prieten a fost și romancierul James Fenimore Cooper.
Morse și Cooper au împărtășit câteva trăsături: ambii erau republicani arzători din SUA, deși ambii aveau gusturi sociale aristocratice și ambii sufereau de preferința americană pentru arta europeană.
Morse a avut, de asemenea, și darul conducerii. Ca parte a unei campanii împotriva imoralității teatrului, el a ajutat la lansarea, în 1827, a revistei New York Journal of Commerce, care a refuzat publicarea reclamelor din teatru. De asemenea, a fost fondatorul Academiei Naționale de Design, concepută pentru a spori respectul pentru pictori în S.U.A., fiind și primul președinte al Academiei în perioada 1826-1845.
În 1832, în timp ce se întorcea cu vaporul de la studiul artei din Europa, Morse a conceput ideea unui telegraf electric la auzul unei conversații despre electromagnetul nou descoperit. Deși ideea unui telegraf electric a fost prezentată înainte de 1800, Morse a crezut că a fost primul care a descoperit-o. Cel mai probabil că și-a făcut primul model de lucru până în 1835. Între timp, încă își consacra cea mai mare parte a timpului picturii, predării artei la Universitatea orașului New York (mai târziu Universitatea New York) precum și politicii (el a candidat pentru primăria orașului New York în anii 1836 si 1841, contra partidelor anti-imigrante și cele aparținând Bisericii Romano-Catolice. Dar, până în 1837, el și-a îndreptat întreaga atenție asupra noii invenții.
Un coleg de la universitate, chimistul Leonard Gale, i-a prezentat lui Morse lucrarea lui Joseph Henry despre electromagnetism, iar un prieten, Alfred Vail, s-a oferit să furnizeze materiale și forță de muncă pentru a construi modele în fierariile familiei sale din Morristown, New Jersey. Gale și Vail au devenit parteneri cu Morse în drepturile de invenție ale telegrafului. Pana în 1838 el și Vail au dezvoltat sistemul de puncte și liniuțe care au devenit cunoscute în întreaga lume ca fiind Codul Morse. În 1838, dupa încercarea fără success de a capta atenția Congresului Statelor Unite în construirea unei linii telegrafice, el l-a caștigat pe Congresmanul de Maine, F.O.J. Smith ca partener suplimentar. După ce a eșuat în construcția unei linii Morse în Europa, numai Morse dintre partenerii săi a perseverat în promovarea telegrafului, iar în 1843 a reușit în cele din urmă să obțină sprijin financiar de la Congres pentru prima linie telegrafică din Statele Unite, de la Baltimore la Washington. În 1844 linia a fost finalizată, iar la 24 mai a trimis primul mesaj, devenit celebru: “What hath God wrought.”( „Ceea ce a lucrat Dumnezeu.”).
Morse a fost imediat implicat în revendicari/pretenții legale emise de partenerii și inventatorii săi rivali. Un polemist natural ca și tatăl său, el a luptat energic pentru a-și susține cauza, precum și în alte controverse, cum ar fi cele din artă cu pictorul John Trumbull, în religie cu unitarienii și romano-catolicii, în politica cu irlandezii și aboliționiștii și în arta fotografica – unde se numara printre primii practicieni din America – cu elevul lui Louis-Jacques-Mandé Daguerre, François Gouraud.
Luptele legale asupra telegrafului au culminat într-o hotărâre a Curții Supreme a SUA din 1854 , unde s-a stabilit că drepturile de brevet ale telegrafului aparțin lui Morse. Pe măsură ce liniile de telegraf s-au prelungit pe ambele maluri ale Atlanticului, bogăția și faima lui au crescut. În 1847, Morse a cumpărat Locust Grove, o proprietate cu vedere la râul Hudson, lângă Poughkeepsie, New York, unde, la începutul anilor 1850, a construit un conac italian în stil vilă. Își petrecea vara acolo cu familia sa mare alcătuită din copii și nepoți, revenind în fiecare sezon de iarnă la casa sa de cărămidă din New York .
La bătrânețe, Morse, un bătrân venerabil cu barbă mare, a devenit un filantrop. El a făcut donații cu generozitate către colegiul Vassar, al cărui fondator și mandatar era; a făcut donații către Colegiului Yale, unde a studiat în tinerețe precum și la biserici, seminarii teologice, societăți biblice, societăți de misiune și societăți de abstinență, precum și artiștilor săraci.
Chiar și în timpul vieții lui Morse, lumea a fost mult schimbată de telegraf. După moartea sa în 1872, faima sa ca inventator al telegrafului a fost umbrită de inventarea telefonului, a radioului, a televiziunii și a internetului, în timp ce reputația sa de artist a crescut. Pe atunci el nu și-ar fi dorit să rămână în amintirea oamenilor ca portretist, dar portretele sale puternice și sensibile, printre care și cele ale lui Lafayette, ale scriitorului american William Cullen Bryant și ale altor bărbați proeminenți, au fost larg expuse în Statele Unite.
Numărul operatorilor de telegrafie Morse a scăzut drastic, dar memoria sa este perpetuată generațiilor viitoare de către Morse Telegraph Club (1942), o asociație dedicată istoriei telegrafiei. Instrumentul său telegrafic din 1837 este păstrat de Muzeul Național de Istorie al Instituției Smithsonian din Washington, D.C., în timp ce proprietatea sa, Locust Grove, este acum un punct de reper în istoria națională a Statelor Unite ale Americii.
Luptele legale asupra telegrafului au culminat într-o hotărâre a Curții Supreme a SUA din 1854 , unde s-a stabilit că drepturile de brevet ale telegrafului aparțin lui Morse. Pe măsură ce liniile de telegraf s-au prelungit pe ambele maluri ale Atlanticului, bogăția și faima lui au crescut. În 1847, Morse a cumpărat Locust Grove, o proprietate cu vedere la râul Hudson, lângă Poughkeepsie, New York, unde, la începutul anilor 1850, a construit un conac italian în stil vilă. Își petrecea vara acolo cu familia sa mare alcătuită din copii și nepoți, revenind în fiecare sezon de iarnă la casa sa de cărămidă din New York .
La bătrânețe, Morse, un bătrân venerabil cu barbă mare, a devenit un filantrop. El a făcut donații cu generozitate către colegiul Vassar, al cărui fondator și mandatar era; a făcut donații către Colegiului Yale, unde a studiat în tinerețe precum și la biserici, seminarii teologice, societăți biblice, societăți de misiune și societăți de abstinență, precum și artiștilor săraci.
Chiar și în timpul vieții lui Morse, lumea a fost mult schimbată de telegraf. După moartea sa în 1872, faima sa ca inventator al telegrafului a fost umbrită de inventarea telefonului, a radioului, a televiziunii și a internetului, în timp ce reputația sa de artist a crescut. Pe atunci el nu și-ar fi dorit să rămână în amintirea oamenilor ca portretist, dar portretele sale puternice și sensibile, printre care și cele ale lui Lafayette, ale scriitorului american William Cullen Bryant și ale altor bărbați proeminenți, au fost larg expuse în Statele Unite.
Numărul operatorilor de telegrafie Morse a scăzut drastic, dar memoria sa este perpetuată generațiilor viitoare de către Morse Telegraph Club (1942), o asociație dedicată istoriei telegrafiei. Instrumentul său telegrafic din 1837 este păstrat de Muzeul Național de Istorie al Instituției Smithsonian din Washington, D.C., în timp ce proprietatea sa, Locust Grove, este acum un punct de reper în istoria națională a Statelor Unite ale Americii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu