Izvorul Tămăduirii este prima mare sărbătoare de după Paşte, aceasta fiind în vinerea din Săptămâna Luminată. Simbolic, sărbătoarea este închinată Maicii Domnului, Sfânta Fecioara Maria, și ne arată poziția și rolul acesteia în lucrarea mântuirii.
Izvorul Tămăduirii datează din secolul al V-lea, aceasta amintind de o minune petrecută în apropierea Constantinopolului. Conform tradiției, Maica Domnului i-a descoperit împăratului Leon cel Mare (457-474) un izvor cu apă vindecătoare.
Izvorul Tămăduirii datează din secolul al V-lea, aceasta amintind de o minune petrecută în apropierea Constantinopolului. Conform tradiției, Maica Domnului i-a descoperit împăratului Leon cel Mare (457-474) un izvor cu apă vindecătoare.
De asemenea, împăratul Leon a întâlnit un orb care își căuta drumul, chiar înainte de urcarea pe tron. Leon l-a luat de mână ca să-l conducă, dar, la cererea orbului de a-i da apă, a plecat să caute. Negăsind, a auzit glas Maicii Domnului care i-a indicat locul unde va găsi apă pentru a potoli setea orbului și pentru a-i unge ochii lipsiți de vedere.
Izvorul Tămăduirii. Urmând cele auzite, Leon a găsit izvorul, care s-a dovedit a fi tămăduitor. Orbul și-a astâmpărat nu numai setea, dar și-a recăpătat și vederea. După ce a ajuns împărat, Leon a ridicat în acel loc o biserică, iar cu apa acelui izvor s-au vindecat mulți bolnavi de-a lungul timpului.
Biserica ”Izvorul Tămădurii”, care se află la Istanbul, datează din secolul al XIX-lea, aceasta fiind un loc de pelerinaj pentru credincioșii care merg în acea zonă. La subsolul acesteia se află un paraclis din secolul al V-lea, construit de împăratul Leon al Bizanțului, unde există și astăzi izvorul cu apă tămăduitoare din trecut.
Izvorul Tămăduirii este o sărbătoare închinată Maicii Domnului ce amintește, totodată, și de Vinerea Mare. Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, care a vărsat atunci lacrimi lângă Crucea Mântuitorului, ni se arată acum ca izvor de nădejde și de vindecare. În această zi, în toate bisericile se oficiază slujbe de sfințire a apei. Credincioșii care participă la Sfânta Liturghie iau agheasmă pe care o folosesc la stropirea caselor, grădinilor și ogoarelor.
Superstiţiie populare spun că vineri, de Izvorul Tămăduirii, nu se lucrează. Conform tradiției, pe vremuri, cine lucra era lovit de o boală din care nu își mai revenea până la moarte. Izvorul Tămăduirii. În ziua de vineri, din 21 aprilie 2017, nu se face nici o treabă casnică, nu se calcă rufe și nu se spală. Gospodinele respectă ziua de prăznuire şi nu spală, nu calcă rufe şi nu croiesc un lucru de îmbrăcămite, pentru că acesta nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată.
În mediul rural, gospodarii aruncă apă sfinţită peste vitele de povară, pentru ca acestea să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la lucrările agricole. Pentru a avea un an bogat, gospodarii stropesc cu apă sfinţită în ziua praznicului grădinile şi livezile. Totodată, acest ritual protejează recoltele de efectele grindinei.
În unele zone din țară, de Izvorul Tămăduirii se făceau vrăji. Se spunea că femeile care lăsau în biserică, peste noapte, în joia din Sãptãmâna Luminată, un vas cu apă, și îl recuperau după slujba de vineri, aveau norocul de a se spăla cu acea apă de numeroase necazuri.
În unele zone din țară, de Izvorul Tămăduirii se făceau vrăji. Se spunea că femeile care lăsau în biserică, peste noapte, în joia din Sãptãmâna Luminată, un vas cu apă, și îl recuperau după slujba de vineri, aveau norocul de a se spăla cu acea apă de numeroase necazuri.
SURSA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu