S-a născut la Iași, România, ca fiică a lui Mihai Isanos și a Elisabetei (n. Bălan), doctori în medicină. A urmat școala primară la Costiujeni, spital unde lucrau părinții ei, în apropiere de Chișinău, iar liceul la Școala eparhială de fete din Chișinău. A studiat la Iași (1934-1938) dreptul și filozofia; licențiată în drept, a profesat scurt timp avocatura la Iași.
De mică avea o adevărată pasiune pentru lectură, citea zi și noapte din biblioteca părinților și din biblioteca școlii.
Este o poetă care a murit foarte tânără, la 28 de ani, chiar în 1944, fără să mai apuce din transformările nedorite prin care urma să treacă ţara.
Magda Isanos era o fiinţă cu mari deschideri, dar avea şi conştiinţa iminentului sfârşit.
Deşi răpusă de o boală necruţătoare de inima- miocardita -, a fost ca o pasăre, părăsind această lume fără să facă zgomot din cauza propriilor lamentaţii şi revendicări. Pentru ea, poezia în cele mai fericite expresii nu voia să încarce lumea, ci, dimpotrivă, s-o descarce.
SURSE:
WIKIPEDIA
.jpg)
Magda Isanos - [Fără Nume]
O carte-mi tine-ades tovarasie
Si-a mai rămas pe randurile ei,
Ca
pulberea de soare stravezie,
Lumina unui gând din ochii tai.
Stau
astfel vremea fără s-o mai numar;
Mă-nsala visul bun si
mă gandesc
Ca-mi urmaresti lectura peste umar,
Si, daca taci, e
pentru ca citesc.
Si-a mai rămas pe randurile ei,
Ca
pulberea de soare stravezie,
Lumina unui gând din ochii tai.
Stau
astfel vremea fără s-o mai numar;
Mă-nsala visul bun si
mă gandesc
Ca-mi urmaresti lectura peste umar,
Si, daca taci, e
pentru ca citesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu