La 8 septembrie, Biserica Ortodoxă celebrează primul dintre cele patru praznice închinate Maicii Domnului. Totodată, anul nou bisericesc debutează cu această sărbătoare care o venerează pe Fecioara Maria.
De sute şi sute de ani, în jurul acestei sărbători s-a împletit o salbă de tradiţii care s-au transmis din generaţie în generaţie, iar strămoşii noştri le-au respectat convinşi fiind că vor fi mai sănătoşi, iar în gospodăriile lor se va aduna belşugul.
Potrivit tradiţiei populare, de azi sezonul nunţilor şi botezurilor a aluat startul. Până în Postul Crăciunului, la aceste petreceri legate de evenimentele din viaţa de familie, în toate comunităţile locale răsună urările tradiţionale: "Să vă trăiască!" şi "Casă de Piatră!
"În ziua praznicului, creştinii duc la biserică, pentru a fi sfinţite: pâine, fructe şi lumânări. După slujba de sfinţire, aceste ofrande se împart copiilor şi săracilor, pentru ca în familia respectivă să fie spor, armonie şi sănătate.
În dimineaţa sărbătorii, se aprinde o candelă lângă icoana Maicii Domnului. Membrii familiei se roagă Maicii Domnului să le dăruiască sănătate şi să le binecuvânteze căminul cu roadele recoltei din acest an.
În tradiţia populară intervalul 7-9 septembrie este cunoscut sub denumirea de „zilele sacre” sau „cercurile Sfintei Mării”. De aceea, femeile care vor să nască uşor este bine să se roage.
Fecioarei Maria şi Drepţilor părinţi Ioachim şi Ana, prăznuiţi în ziua de 9 septembrie, pentru „dezlegare uşoară a pântecului”.La fiecare praznic, aceste zile sacre trebuie cinstite prin rugăciune, însoţite de fapte bune: acum se împart ofrande săracilor : struguri, nuci şi pâine preparată în casă. Gospodarii împlinesc această tradiţie pentru ca în familiile lor să se adune sporul până la recolta viitoare, iar membrii familiei să fie sănătoşi.
De asemenea, pentru a alunga ghinionul şi boala, chiar din ajunul sărbătorii, gospodinele nu trebuie să aprindă focul în vatră în următoarele două zile.
Mai ales în Sudul ţării, se păstrează o veche tradiţie cunoscută sub numele de „ Cozonacul Maicii Domnului”. În ajunul sărbătorii, persoanele bolnave trebuie să prepare un cozonac cu multe arome şi stafide. După ce cozonacul s-a rumenit, bolnavul trebuie să împlinească un ritual: rupe cozonacul în două bucăţi: o parte o aruncă în curtea casei, iar cealaltă o mănâncă el. Totodată, bolnavul rosteşte un jurământ sever: „Atâta vreme cât voi trăi, nu voi mai gusta carne de capră. Pentru boală un cozonac, pentru mine vindecare şi sănătate! Ritualul se continuă prin degustarea unui pahar de vin roşu. Dintr-o cană de lut, plină cu vin, bolnavul toarnă un pahar cu vin pe pământ, iar cantitatea rămasă o bea treptat, rostind în gând o rugăciune pentru sănătate. Tradiţia spune că suferinzii se vindecă, dacă îşi respectă jurământul.
Transmisă din moşi-strămoşi, în lumea satelor mai ales, se împlineşte cu sfinţenie un ritual: în ziua praznicului de Sântămărie Mică, mamele nu lasă pe foc o oală cu mâncare. Se crede că, respectând acest obicei, mamele îşi apără copiii de accidente casnice, de tot felul de nenorociri, de arsuri şi de răceli.
În calendarul popular, praznicul Naşterii Maicii Domnului reprezintă pragul dintre două anotimpuri; acum se sfârşeşte vara şi toamna îşi anunţă prezenţa: Rândunelele pleacă spre ţări mai calde, în timp ce şerpii şi gândacii se ascund în pământ, speriaţi de schimbarea vremii, care se răceşte.
Din ziua praznicului, în mediul rural, gospodarii se pregătesc pentru lucrările de toamnă şi pentru culesul legumelor. În fiecare gospodărie se evaluează recolta obţinută în acest an şi se culeg ultimele plante şi fructe de leac.
Praznicului de astăzi i se mai atribuie un alt obicei agrar: jupuirea cojii de pe trunchiul ulmilor. Aceste fibre sunt păstrate pentru legarea viţei de vie, în primăvară.
Gospodarii preţuiesc foarte mult recolta nucilor. Pentru ca aceşti pomi fructiferi să rodească şi în anul viitor, gospodarii „ bat nucii”; în acest fel, nucile cad din pom şi sunt culese cu uşurinţă. Tradiţia spune că familiile care respectă ritunt „Bătutul nucilor” vor avea, cu siguranţă, şi în anul viitor, o recoltă de nuci bogată.
A doua zi, după praznicul Naşterii Maicii Domnului, începe semănatul cerealelor: grâu, secară şi orz. Potrivit unei tradiţii locale, respectate de sute de ani, în orice localitate în care lucrările agricole încep a doua zi după praznicul Naşterii Maicii Domnului, vor fi recolte bogate şi sporul se va aduna în casele tuturor gospodarilor.
Potrivit tradiţiei, pentru a alunga ghinionul şi boala, din ajunul sărbătorii, gospodinele nu trebuie să aprindă focul în vatră în următoarele două zile. De asemenea, pentru a ţine departe de casă orice rău, în ziua praznicului nu se fac treburi gospodăreşti.
În ziua praznicului este bine ca fiecare gospodină să sfinţească la biserică fructe de toamnă şi bucate tradiţionale. După slujbă, o parte dintre ofrandele sfinţite se împart în biserică săracilor, iar restul bunătăţilor se consumă în familie, pentru ca armonia şi sporul să nu părăsească acel cămin.
În fiecare an l la acet praznic, gospodinele sfinţesc la biserică struguri şi prune pe care le împart săracilor, să fie “de sufletul morţilor”, pentru ca acestora să li se ierte păcatele şi să primească şi ei, pe lumea cealaltă, bunătăţi din noua recoltă.
SURSA-http://www.click.ro/news/social/nasterea-maicii-domnului-2015-traditii-pentru-spor-si-sanatate
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu