MICHELANGELO BUONARROTI 540 DE ANI DE LA NASTERE

      La data de 6 martie 1475 se naste  Michelangelo Buonarroti cel mai mare artist italian din perioada Renasterii in micutul sat Caprese.
    Fiul unui administrator guvernamental, a crescut la Florenta, centru al miscarii renascentiste, devenind ucenicul unui artist la varsta de 13 ani. 

     Demonstrand un talent evident, a fost luat sub aripa protectoare a lui Lorenzo de Medici, conducatorul Republicii Florenta si mare amator de arta. Timp de doi ani, incepand cu 1490, a locuit la palatul Medici, unde a fost elevul sculptorului Bertoldo di Giovanni, si a studiat colectia de arta a familiei Medici, in care se regaseau vechi grupuri statuare romane. Odata cu exilarea familiei Medici din Florenta in anul 1494, Michelangelo a calatorit la Bologna si Roma, unde a fost imputernicit sa faca mai multe lucrari. 
Cea mai importanta lucrare de la inceputurile activitatii sale a reprezentat-o Pieta (1498), o sculptura bazata pe un tip traditional de imagine a sacrificiului lui Iisus, care o infatiseaza pe Fecioara Maria tinand in brate corpul neinsufletit al lui Christos. Demonstrand aptitudini tehnice magistrale, el a reusit sa faureasca cele doua figuri perfect echilibrate, dintr-un singur bloc de marmura. 

     Dupa succesul statuii Pieta, artistul a fost contractat sa sculpteze o statuie monumentala a personajului biblic David, pentru catedrala din Florenta. Statuia de 17 picioare, produsa in stilul clasic, demonstreaza din partea artistului cunoasterea exhaustiva a anatomiei umane si a formei artistice. In aceasta lucrare, David este prezentat in timp ce il urmareste pe adversarul sau Goliath apropiindu-se, avand toti muschii incordati si o pozitie care sugereaza miscarea iminenta. La momentul finalizarii sculpturii David, in 1504, reputatia lui Michelangelo era consolidata definitiv. 
    In acelasi an, el a consimtit sa faca o pictura murala pentru primaria din Florenta, pictura urmand sa-si gaseasca locul langa cea realizata de Leonardo da Vinci, un alt artist de seama al Renasterii, care a influentat opera lui Michelangelo. Aceste picturi murale, care infatisau scene militare, nu au supravietuit. In 1505, a inceput sa lucreze la un grup de 12 apostoli din marmura, pentru catedrala din Florenta, insa a abandonat proiectul in momentul in care a fost contractat pentru a proiecta si sculpta un mormant masiv pentru Papa Iuliu al II-lea, in Biserica Sfantul Petru din Roma. 
    Era planificata construirea a 40 de statui pentru mormant, insa dupa scurt timp papa a ramas fara fonduri pentru acest proiect, iar Michelangelo a parasit Roma. In 1508, a fost rechemat la Roma pentru a picta

tavanul Capelei Sixtine – unul dintre cele mai importante monumente din Vatican. Frescele epice ale lui Michelangelo, care au necesitat mai multi ani pentru a fi finalizate, fac parte dintre operele sale memorabile. Punctul central din sistemul complex de elemente decorative, din care fac parte numeroase figuri, il reprezinta noua panouri dedicate istoriei lumii din perspectiva biblica. 
      Cel mai faimos dintre acestea este Crearea lui Adam, o pictura in care bratele lui Dumnezeu si ale lui Adam sunt intinse unele spre celelalte. In 1512, Michelangelo a terminat de pictat tavanul Capelei Sixtine si a revenit la proiectul mormantului Papei Iuliu al II-lea. El a terminat doar trei statui pentru mormant, care a fost plasat ulterior in Biserica Sfantul Petru din Vincoli. 
     Cea mai importanta dintre cele trei este Moise, o statuie maiestuoasa faurita dintr-un bloc de marmura considerat imposibil de modelat de alti sculptori. In Moise, ca si in David, Michelangelo a indus pietrei un simt puternic de tensiune si miscare. Dupa ce a revolutionat sculptura si pictura europeana, Michelangelo si-a indreptat atentia spre arhitectura, in a doua jumatate a vietii sale. Prima sa realizare arhitecturala majora a fost capela familiei Medici, in Biserica San Lorenzo din Florenta, construita pentru a gazdui mormintele celor doi tineri descendenti ai familiei Medici, care murisera de curand. Capela, la care s-a lucrat pana in 1534, prezenta multe forme arhitecturale inovative, bazate pe modele clasice. Biblioteca Laurentiana, pe care a construit-o ca anexa a aceleiasi biserici, este remarcabila prin casa scarilor, cunoscuta sub denumirea de ricetto, considerata drept primul exemplu al manierismului, ca stil arhitectonic. 
Manierismul, succesorul miscarii artistice renascentiste, a renuntat la armonioasele forme clasice, in favoarea expresivitatii. 

    In 1534, Michelangelo a parasit Florenta pentru ultima oara si a calatorit la Roma, unde avea sa locuiasca si sa lucreze tot restul vietii sale. In acest an, pictura sa Judecata de apoi avea sa fie inaltata pe peretele de deasupra altarului Capelei Sixtine, in cinstea lui Papa Paul al III-lea. Pictura masiva il infatiseaza pe Christos condamnandu-i pe pacatosi si binecuvantandu-i pe cei credinciosi, fiind privita drept o capodopera a manierismului timpuriu. In timpul ultimelor trei decenii ale vietii sale, Michelangelo si-a consacrat talentul proiectarii mai multor monumente si cladiri din Roma, carora papa si liderii orasului erau hotarati sa le redea grandoarea vremurilor apuse.Piata Capitoliului si Domul Sfantul Petru, proiectate de Michelangelo, insa neterminate in timpul vietii sale, raman doua dintre cele mai faimoase obiective turistice ale Romei. 
     Michelangelo a lucrat pana la moartea sa, in 1564, la varsta de 88 de ani. Pe langa operele sale artistice majore, el a creat numeroase alte sculpturi, fresce, proiecte arhitecturale si desene, dintre care multe sunt neterminate, iar altele s-au pierdut. 

    El a fost de asemenea un poet talentat, iar aproximativ 300 dintre poeziile sale s-au pastrat pana astazi. In timpul vietii sale, el a fost recunoscut drept cel mai mare artist in viata al Europei, iar astazi este considerat unul dintre cei mai mari artisti din toate timpurile, la fel de important in ceea ce priveste artele vizuale, ca si William Shakespeare in literatura sau Ludwig van Beethoven in muzica.
SURSE-https://www.roportal.ro/articole/despre/michelangelo_buonarroti_234/