Maria Magdalena şi alte câteva femei cucernice au venit alături de Fecioara Maria pentru a împărţi cu aceasta durerea pricinuită de răstignirea pe cruce a lui Iisus Hristos.
În dimineaţa învierii, ele au plecat spre dealul unde se afla mormântul Mântuitorului, pentru a vedea minunea. Au apucat însă pe un drum mai puţin umblat şi plin de mărăcini. În calea lor au întâlnit o salcie. Maica Domnului a îngenuncheat lângă ea, a ridicat ochii înlăcrimaţi către cer şi a zis:
- Doamne, Dumnezeule, rogu-Te să-mi alini durerea! În acel moment, ramurile salciei, care până atunci stătură drepte, s-au îndoit şi s-au aplecat să mângâie fruntea Sfintei Fecioare. Aceasta, văzând că şi salcia îi împărtăşeşte durerea, a spus:
- Salcie, fii binecuvântată; să împodobeşti cimitirele, iar frunzele tale să vestească în biserici începuturile primăverii!
După aceasta, femeile au plecat mai departe. Au ajuns apoi la un pârâiaş, peste undele căruia îşi întindea ramurile verzi un măslin, pe care Maica Domnului l-a rugat să le ajute să treacă apa fără să se ude. Atunci măslinul şi-a întins crengile peste pârâu, făcând un pod, pe care femeile au trecut fără să-şi ude
picioarele.
Trecând pe partea cealaltă a pârău lui, Fecioara Maria şi-a întors privirea spre măslin şi a spus:
- O, măsline, tu care ai ajutat o maică în durere, binecuvântat să fii: din roadele tale să se stoarcă untdelemnul care va arde în candele pentru rugăciuni!
De atunci, măslinul ne dă untdelemnul, iar salcia vesteşte în biserici învierea naturii.
- Doamne, Dumnezeule, rogu-Te să-mi alini durerea! În acel moment, ramurile salciei, care până atunci stătură drepte, s-au îndoit şi s-au aplecat să mângâie fruntea Sfintei Fecioare. Aceasta, văzând că şi salcia îi împărtăşeşte durerea, a spus:
- Salcie, fii binecuvântată; să împodobeşti cimitirele, iar frunzele tale să vestească în biserici începuturile primăverii!
După aceasta, femeile au plecat mai departe. Au ajuns apoi la un pârâiaş, peste undele căruia îşi întindea ramurile verzi un măslin, pe care Maica Domnului l-a rugat să le ajute să treacă apa fără să se ude. Atunci măslinul şi-a întins crengile peste pârâu, făcând un pod, pe care femeile au trecut fără să-şi ude
picioarele.
Trecând pe partea cealaltă a pârău lui, Fecioara Maria şi-a întors privirea spre măslin şi a spus:
- O, măsline, tu care ai ajutat o maică în durere, binecuvântat să fii: din roadele tale să se stoarcă untdelemnul care va arde în candele pentru rugăciuni!
De atunci, măslinul ne dă untdelemnul, iar salcia vesteşte în biserici învierea naturii.
SURSA https://m.latest.facebook.com/ZambetulluiDumnezeu/posts/1523948704304397
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu