JOHANN WOLFGANG VON GOETHE 264 DE ANI DE LA NASTERE

     Nascut la 28 august 1749 la Frankfurt pe Main, Germania, Goethe si-a afirmat inca de talentul literar. A inceput sa scrie versuri de la frageda varsta de sapte ani, ramanand fidel acestei arte pana la moarte.

      Opera goetheiana oglindeste din toate punctele de vedere viata sa, caci insasi viata lui este o opera. Goethe a trait din plin, cu intensitate, participand constant la evenimentele vremii sale. Nu avea nici un moment lipsit de ocupatie si nu a cunoscut niciodata lenea sau plictiseala. Acest mare visator a fost unul dintre cei mai activi si practici oameni ai vremurilor sale. Desi in cursul vietii a fost de mai multe ori grav bolnav, s-a bucurat totusi de o vitalitate ce triumfa intotdeauna peste incercarile trupului, iar frumusetea si armonia sa fizica au fost mult laudate de contemporani.

      Goethe poate fi privit ca un uomo universale. A urmarit toate formele de manifestare ale spiritului omenesc si a devenit partas la ele. A fost poet, ganditor, si in unele momente chiar artist plastic. In afara de operele sale literare, a imbogatit tezaurul stiintific cu analize si teorii de optica, anatomie, mineralogie, biologie. Insa Goethe nu a fost numai un personaj de cabinet, tintuit la masa sa sau in biblioteca. Iubirea pentru natura l-a facut sa caute mereu tovarasia apelor, a muntilor si a padurilor, fiind cunoscut printre prieteni pentru calitatile sale de alpinist. De asemenea, preocuparile sale in domeniul mineralogiei l-au atras spre studiul alchimiei. Sub influenta Kabbalei, Goethe a fost fermecat de misticism si de magie, alcatuindu-si chiar un laborator personal de alchimie. A elaborat o teorie initiatica a culorilor, deosebit de valoroasa.

     Unul din momentele hotaratoare din viata lui Goethe a fost intalnirea si prietenia cu marele poet Herder, in septembrie 1770, pe cand Goethe era inca student la Strassbourg. Herder a fost pentru Goethe vrajitorul care i-a aratat ucenicului fermecat un inteles nou al naturii si al vietii. De la Herder a aflat Goethe ca perfectiunea individuala nu poate fi atinsa decat prin raportare continua la Dumnezeu, ca omul rezuma si concentreaza in el toate energiile universului si ca microcosmosul uman reproduce in miniatura macrocosmosul. Aceasta profunda initiere in tainele universului i-a influentat intreaga viziune asupra lumii.

      Astfel, Goethe a dat nastere unui nou stil al viziunii artistice, inlocuind staticul cu miscarea, cu viata tumultoasa afirmand ca “tot ce produce omul prin fapta, prin vorba sau prin gandire trebuie sa fie rezultatul tuturor puterilor lui reunite”. Poezia si proza sa din aceasta perioada sunt strabatute de o intensitate afectiva extraordinara, de o putere de explozie sentimentala a fiecarui cuvant, atingand culmi artistice greu de depasit.

       Calatoria intreprinsa in Italia intre anii 1786-1788 a reprezentat o noua treapta in desavarsirea sa, calatorie care l-a transformat profund, aducandu-i acea seninatate sublima, obtinuta prin unitatea omului cu natura si cu Dumnezeu. Considerand ca “intelepciunea nu poate fi aflata decat in valorile morale cele mai inalte”, Goethe a regasit si s-a identificat cu conceptele deja revelate despre Dumnezeu prezente in lumea esteticului si eticului antic: calea autoperfectionarii spirituale a oamenilor. Aceasta perioada a fost o sursa de inspiratie pentru cele mai frumoase opere goethiene: “Iphigenia”, “Tasso”, “Hermann si Dorothea”, “Elegii romane”.

       Goethe nu a ignorat nici tezaurul de intelepciune al indepartatului Orient. Inspirat de cultura si religia persilor, si in mod special de poetul persan Hafiz, el a scris cartea de versuri “Divanul orientalo-occidental”. Aceasta opera cu rezonante profetice prezinta aspectele duale: permanenta si efemeritate, etern static si pieritor dinamic, spatial si temporal, caracteristice trairilor mistice occidentale sau orientale.

        Toate aceste opere reprezinta imnul unui suflet care se simte ales si lupta pentru credinta sa: eliberarea umana prin creatia artistica, cu care eternitatea dumnezeiasca a clipei  l-a inzestrat pe Goethe.

SURSA -http://editura.kamala.ro