HENRIK IBSEN-107 ANI DE LA MOARTEA DRAMATURGULUI

     Henrik Ibsen (n. 20 martie 1828 - d. 23 mai 1906) este un dramaturg norvegian, considerat părintele teatrului modern european, unul dintre reprezentanții de seamă ai dramei de idei din literatura mondială.

     După o adolescență marcată de destrămarea familiei, a lucrat ca regizor la teatrul din Bergan. Obținând o bursă de studii în Germania, a fost influențat de Søren Kierkegaard.

     Respins și neînțeles în propria țară, Ibsen a trăit timp de 27 de ani în străinatate, în Italia și Germania , în principal la Roma, revenind la Oslo în anii 1890. Paradoxal, după o viață petrecută în exil, a primit funeralii de stat.

   Faima sa este aceea a unui realist care a înlocuit restricțiile piesele "bine-făcute" ale epocii sale cu drame "naturaliste" scrise în limbajul cotidian, cum ar fi "O casă de păpuși" (1879).

   A inaugurat în literatura universală teatrul de idei. Creația lui Ibsen se impune prin adâncimea viziunii, simplitatea intrigii, gravitatea temei, acuitatea conflictului, vigoarea dialogului , pasiunile personajelor si multe altele.

  A fost implicat in productia a peste 145 piese,ca scriitor,regizor si producator. In aceasta perioada nu a plublicat nici o noua piesa de a sa.

  Chiar daca nu a avut succes ca dramaturg, in acesti ani a castigat multa experienta practica,ce i s-a dovedit folositoare cand s-a reapucat de scris. 

    S-a intors in Christiana in 1858 pentru a deveni regizor artistic a Teatrului National din Christiana. S-a casatorit in acelasi an cu Suzannah Thoresen si au avut singurul lor copil, Sigurd. Au avut o situatie financiara extreme de dificila si Ibsen era tot mai dezamagit de viata din Norvegia. In 1864 a plecat din Christiana in Italia, intr-un auto-impus exil.

      Nu s-a intors in tara sa natala in urmatorii 27 de ani,iar cand s-a intors era un celebru si controversat dramaturg. Urmatoarea sa piesa, „Brand”(Urma) 1865, i-a adus succes si i-a rezolvat in mare parte situatia financiara, la fel ca si piesa „Peer Gynt” 1867, pt care faimosul compozitor Edvard Grieg a compus coloana sonora.

      Odata cu succesul, Ibsen a devenit din ce in ce mai increzator, incluzand in operele sale propriile convingeri si principii, explorand ceea ce a clasificat drept „drama de idei”. Urmatoarea serie de piese e considerata epoca sa de aur,dobandind putere si influenta, si devenind centrul controversei dramatice in Europa.

      Ibsen a refacut complet „regulile” dramei cu un realism ce urma sa fie adoptat de Cehov si altii,si pe care il vedem chiar si in teatrul contemporan. De la Ibsen incoace, provocarea aparentelor si confruntarea directa a problemelor a fost considerata unul din factorii care fac o piesa arta in loc de amuzament.

       Ibsen s-a intors in Norvegia in 1891,dar in multe feluri el nu parasise Norvegia. Intr-adevar,a jucat un rol major in schimbarile din societate.Era

Victoriana urma sa fie inlocuita de Modernism,nu numai in teatru,ci si in viata publica. 

       Ibsen a murit in Christiana la 23 Mai 1906,dupa mai multe infarcturi.Cand asistenta lui i-a spus unui vizitator ca acesta se simte mai bine, Ibsen a murmurat: „Din potriva” si a murit.

SURSA-WIKIPEDIA