PAUL GAUGUIN -110 ANI DE LA MOARTEA SA

     Eugène Henri Paul Gauguin, (n. 7 iunie 1848, Paris - d. 8 mai 1903) aventurier și geniu a știut să prevadă viitorul, pregătind calea picturii moderne, influențând pe fauviști și pe artiștii din gruparea Nabis. Între mizerie și epuizare, călătorii și disperare, a ajuns să creeze opere extraordinare, în care redă cu intensitate viziunea sa senzuală asupra vieții.
    A fost unul din cei patru maestri ai post-impresionismului. Impreuna cu Cezanne, van Gogh si Seurat, a preluat principiile impresionismului inainte de a progresa dincolo de limitele acestui curent, dezvoltandu-si un stil propriu si unic.
    Personalitate chinuita si nelinistita, dominata de dorinta de evadare, de a fugi spre realitati necontaminate, primitive, Gauguin reda aceasta tensiune in operele sale, creand in acestea si cu acestea, locul ideal al universului sau emotional. 
   Pictura sa preia tusele poeticii impresioniste, fara a adera la aceasta in totalitate. Nerabdarea de a iesi din lumea aparentelor, pentru a intra in profunzime, il poarta spre o arta care, fara a se indeparta de elementele simbolice, incearca sa imbine adevarul emotional dincolo de aparenta realului , unde armoniile cromatice au semnificatii spirituale. In operele sale, natura si fantezia, adevarul si imaginatia se imbina. 
    Detaliile despre viata lui Paul Gauguin constituie una dintre cele mai picante si mai exotice povesti din intreaga istorie a artei. Putini oameni au sacrificat si au pierdut atat de mult pentru a-si indeplini visele artistice.            In tineretea sa, artistul s-a bucurat de o cariera de succes ca om de afaceri, ducand o viata linistita, stabila si un trai lipsit de griji. Apoi, apropiindu-se de varsta maturitatii, artistul a renuntat la toate aceste realizari, pentru a deveni pictor si pentru a putea lucra in regiuni indepartate si neexplorate ale lumii. 
    Calatoriile lui Gauguin erau motivate de dorinta sa de a gasi un paradis terestru si de a-l imortaliza pe panza. Un timp a crezut ca a gasit aceste trasaturi primitive ale vietii umane in Bretonia, dar dorul de drum l-a indemnat sa plece in calatorii si mai indepartate spre insula Martinica, Insulele Marchize si Tahiti. 
    In fiecare dintre aceste destinatii, artistul a fost dezamagit de imaginea traditiilor locale amenintate de influentele occidentale.
     Artistul neimpacat a creat un nou Paradis, fruct al imaginatiei sale, utilizand un stil gratios si cromatica tropicala pentru a ne transmite intr-un mod unic imaginea proprie despre misticismul primitiv.
SURSE :
WIKIPEDIA
http://istoria-artei.blogspot.ro