DATINI SI OBICEIURI POPULARE DE SFINTII CONSTANTIN SI ELENA

        În tradiţia populară se vorbeşte despre împăraţii Constantin şi Elena ca despre părinţii Sfintei Cruci. În calendarele populare, această zi era cunoscută mai degrabă sub numele de "Constantin Graur" sau "Constantinu Puilor", pentru că, din această primă zi a verii, păsările din pădure încep să-şi înveţe puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie). 
      Oamenii trebuie să ţină sărbătoarea, pentru ca puii din gospodărie să nu fie mâncaţi de ulii.
      În ziua Sfinţilor Constantin şi Elena este bine să nu se lucreze, pentru ca holdele şi strugurii să nu fie distruşi, iar până în 21 mai trebuie să fie semănate porumbul, ovăzul şi meiul, potrivit tradiţiei populare.

    Ciobanii stabilesc in ziua de Constantin si Elena cine le va fi sef si unde isi vor amplasa stanele. De asemenea, ei fac un foc mare prin care trec oile pentru a le feri de pericole, cat timp vor fi in stana.

   Pentru a feri gospodaria de rele, femeile stropesc peste tot cu agheasma si dau cu tamaie.

    In Bulgaria, de ziua Sfintilor Constantin si Elena, numita Konstantinovden, in zonele rurale se obisnuieste ca, dupa slujba, sa se intinda la biserica o masa binecuvanata de preoti, sarbatoarea continuand pana la asfintit cu cantece si dansuri populare. In unele zone, are loc un traditional dans pe carbuni aprinsi, la care iau parte in zilele noastre numai un mic grup de initiati, multi dintre laudandu-se ca au mostenit acest mestesug din familie. Unii pretind ca, in vreme ce urmaresc miscarile dansatorilor peste jar, sunt cuprinsi de o un fel de vraja hipnotica, incepand ei insisi sa topaie frenetic peste carbunii incandescenti.

   

    In nordul Greciei, ziua sfintilor imparati, purtand numele de Aghios Konstandinos si Aghia Eleni, este marcata de sarbatoarea Anastenaria, specifica unei comunitati provenite din refugiatii plecati din Tracia de est, in urma razboaielor balcanice. Asadar, nu intamplator, cu ocazia acestui eveniment au loc dansuri, cu picioarele goale, peste jarul carbunilor, la fel ca si in Bulgaria. In fiecare sat exista, cu acest prilej, un grup format din 12 conducatori care ,in ajunul zilei Sfintilor Constantin si Elena, se aduna in "konaki", locasuri ce adapostesc icoanele celor doi sfinti. Acestia sunt impodobiti cu mari batiste de culoare rosie (simadia), despre care se crede ca poseda puterea icoanelor. 

     Catre seara, se aprind focuri uriase, si incepe un dans frenetic peste carbunii inrositi, in decursul caruia se crede ca participantii sunt insufletiti sau posedati de catre sfinti.  A doua zi, are loc sacrificiul ritual al unor animale. Dupa pranz, asa-zisii "anastarizi", se strang din nou si reincep dansul. Uneori, unii dintre dansatori cad in genunchi pe jar si arunca carbunii cu mainile goale. Dansul continua pana cand se stinge tot jarul.

SURSE : http://www.diane.ro/
http://sfatulparintilor.ro/