NICOLAE GRIGORESCU 175 DE ANI DE LA NASTEREA PICTORULUI

     Nicolae Grigorescu s-a nascut in satul Pitaru, judetul Dambovitan. 15 mai 1838- d. 21 iulie 1907, Câmpina  si  este primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de Ion Andreescu și Ștefan Luchian. Nicolae Grigorescu a devenit un simbol pentru tinerele generații de artiști care, în primele decenii ale secolului al XX-lea, căutau să identifice și să aducă la lumină valorile spiritualității românești.
    Dupa moartea tatalui sau, s-a mautat in Bucuresti la o matusa, unde a intrat ucenic in atelierul pictorului ceh Anton Chladek. A executat icoane si picturi murale pentru biserici, apoi, la interventia lui Mihail Kogalniceanu, a primit o bursa de studiu la Paris.
   La Paris, a facut numeroase copii dupa operele de la Luvru, a frecventat atelierul lui Sebastien Cornu, unde a fost coleg cu Renoir, apoi a facut parte din grupul pictorilor de la Barbizon, care isi realizau operele in plain-air. A expus la Salonul de la Paris, a calatorit la Viena, Italia, Grecia si Constantinopol, a luat parte la razboiul de independenta din 1877-78 ca pictor de front, a revenit in tara unde a deschis mai multe expozitii la Ateneul Roman.
    In opera lui Grigorescu se simte influienta pictorilor francezi, dar artistul nu a renuntat niciodata la subiectele autentice din tara noastra, pe care le-a zugravit intr-un mod admirabil, exprimandu-si dragostea sa fata de taran si de satul romanesc.
    Dar marele aport al lui Grigorescu la pictura româneasca este în domeniul peisajului. Nu numai ca el pune acest gen, desconsiderat în trecut, în centrul

activitatii sale, ci îl si concepe altfel decît pîna acum. O radicala schimbare a atitudinii fata de natura are ca urmare transformarea peisajului dintr-un decor conventional si lipsit de viata, într-un echivalent poetic al motivului în fata caruia artistul vibreaza sincer.
   In ultimii ani de viata, Nicolae Grigorescu se retrage la Campina, unde incet, incet ochii sai afectati de boala nu il mai lasa sa picteze. 
    In anul 1907 moare in casa de la Campina, lasand Ministerului de Instructie o suma destul de mare de bani pentru a le acorda unor tineri talentati burse in strainatate, singura conditie fiind aceea ca acestia sa fie selectati in urma unui concurs care sa aiba ca proba realizarea unui tablou cu scene romanesti, de preferat din viata taraneasca, viata pe care Grigorescu a iubit-o si a apreciat-o atat de mult cat timp a trait.
SURSE: http://istoria-artei.blogspot.ro
            WIKIPEDIA