Există o serie de legende care explică tradiţia înroşirii ouălor de Paşte, dintre care una arată cum Maica Domnului, venită să îşi plângă fiul răstignit, a aşezat un coş cu ouă lângă cruce, iar acestea s-au înroşit de la sângele ce curgea din rănile lui Hristos. De asemenea, oul ciocnit simbolizează pentru creştini mormântul în care Iisus a fost îngropat, iar cojile sunt simbol al mormântului gol.
O altă teorie este cea potrivit căreia Maria Magdalena s-a dus la împăratul Romei şi i-a spus "Hristos a înviat", moment în care acesta a luat-o peste picior, arătând către un ou de pe masă şi spunând că dacă Iisus a înviat, atunci oul acela trebuie să fie roşu. Imediat ce împăratul a spus ce avea de spus, ouăle de pe masă s-au preschimbat, căpătând o culoare roşie ca sângele.
Cu toate acestea, simbolistica ouălor de Paşte îşi are originea cu mult înainte de naşterea Mântuitorului, obiceiul vopsirii acestora fiind întâlnit din timpuri străvechi la chinezi. Oul oferit în dar era considerat un simbol al echilibrului, al creaţiei şi fecundităţii, dar şi al vieţii şi reînnoirii naturii.
Culoarea roşie folosită pentru vopsirea ouălor de Paşte la creştini reprezintă, pe lângă simbolul sângelui Mântuitorului, şi un simbol al forţei purificatoare a focului.
De ce ciocnim ouăle de Paşte? Ei bine, acest gest simbolizează un sacrificiu al divinităţii primordiale. Important de reţinut este că persoana mai în vârstă, de obicei bărbatul, este cea care ciocneşte oul de cel al partenerului, rostind "Hristos a înviat", la care acesta din urmă răspunde "Adevărat a înviat".
Potrivit credinţei populare, apa în care a fost scăldat un ou roşu trebuie folosită pentru a te spăla pe faţă în duminica Paştelui, de dimineaţă, astfel încât să fii frumos şi sănătos tot anul.
O altă tradiţie, din Bucovina, impune aruncarea cojilor de ouă de Paşte în râu. Astfel, apa poartă cojile la "Blajini", copiii morţi nebotezaţi, ce se află "la capătul lumii", aproape de Apa Sâmbetei, potrivit creştinortodox.ro. Se spune că astfel Blajinii află că pentru toţi creştinii a venit Paştele.
Un alt aspect ce merită atenţia este cela al ouălor încondeiate, simbolurile folosite având semnificaţii legate de viaţă, moarte, divinitate şi nu numai. Astfel, linia dreaptă verticală simbolizează viaţa, în timp ce linia dreaptă orizontală simbolizează moartea. Linia dreaptă dublă este simbol al eternităţii, precum şi spirala, care mai poate simboliza timpul. Dubla spirală reprezintă o legătură dintre viaţă şi moarte. O linie uşor ondulată duce cu gândul la apă şi purificare, în timp ce linia cu dreptunghiuri aminteşte de gândire şi cunoaştere.
O altă teorie este cea potrivit căreia Maria Magdalena s-a dus la împăratul Romei şi i-a spus "Hristos a înviat", moment în care acesta a luat-o peste picior, arătând către un ou de pe masă şi spunând că dacă Iisus a înviat, atunci oul acela trebuie să fie roşu. Imediat ce împăratul a spus ce avea de spus, ouăle de pe masă s-au preschimbat, căpătând o culoare roşie ca sângele.
Cu toate acestea, simbolistica ouălor de Paşte îşi are originea cu mult înainte de naşterea Mântuitorului, obiceiul vopsirii acestora fiind întâlnit din timpuri străvechi la chinezi. Oul oferit în dar era considerat un simbol al echilibrului, al creaţiei şi fecundităţii, dar şi al vieţii şi reînnoirii naturii.
Culoarea roşie folosită pentru vopsirea ouălor de Paşte la creştini reprezintă, pe lângă simbolul sângelui Mântuitorului, şi un simbol al forţei purificatoare a focului.
De ce ciocnim ouăle de Paşte? Ei bine, acest gest simbolizează un sacrificiu al divinităţii primordiale. Important de reţinut este că persoana mai în vârstă, de obicei bărbatul, este cea care ciocneşte oul de cel al partenerului, rostind "Hristos a înviat", la care acesta din urmă răspunde "Adevărat a înviat".
Potrivit credinţei populare, apa în care a fost scăldat un ou roşu trebuie folosită pentru a te spăla pe faţă în duminica Paştelui, de dimineaţă, astfel încât să fii frumos şi sănătos tot anul.
O altă tradiţie, din Bucovina, impune aruncarea cojilor de ouă de Paşte în râu. Astfel, apa poartă cojile la "Blajini", copiii morţi nebotezaţi, ce se află "la capătul lumii", aproape de Apa Sâmbetei, potrivit creştinortodox.ro. Se spune că astfel Blajinii află că pentru toţi creştinii a venit Paştele.
Un alt aspect ce merită atenţia este cela al ouălor încondeiate, simbolurile folosite având semnificaţii legate de viaţă, moarte, divinitate şi nu numai. Astfel, linia dreaptă verticală simbolizează viaţa, în timp ce linia dreaptă orizontală simbolizează moartea. Linia dreaptă dublă este simbol al eternităţii, precum şi spirala, care mai poate simboliza timpul. Dubla spirală reprezintă o legătură dintre viaţă şi moarte. O linie uşor ondulată duce cu gândul la apă şi purificare, în timp ce linia cu dreptunghiuri aminteşte de gândire şi cunoaştere.
Traditiile si obiceiurile oualor rosii s-a extins in timp la adevarate picturi mestesuguri, si opere de arta. Incondeierea oualor reprezinta una dintre cele mai spectaculoase traditii de Pasti. In unele sate ale judetului Hunedoara, ouale pictate, simboluri ale fecunditatii la pagani, ale innoirii de primavara, pastreaza inca si azi traditii vii. Desenele se fac pe oul alb cu un instrument de scris inmuiat in ceara topita de albina, dupa care ouale sint introduse in vopsea rosie fierbinte, care se prinde pe portiunile neatinse de ceara, ramanand astfel albe doar urmele cerii - motivele ornamentale lineare traditionale. Pe Valea Ghimesului se cunosc peste saizeci de variante ale oualor incondeiate.
La curtile regilor occidentali, se consemneaza obiceiul de a darui oua pictate cu foita de metal pretios curtenilor sau... favoritelor regale. In Anglia, acest obicei apare mentionat inca din 1200, iar in Franta celebrul Ludovic al XIV-lea initiaza obiceiul daruirii de astfel de cadouri extravagante.
De asemenea, un alt obicei vestic este acela al oualor-supriza: micile bijuterii pascale, frumos decorate sau sculptate, contineau intotdeauna in interior si cate o surpriza, fie ca era vorba despre una cu tema religioasa, fie ca aceasta avea un caracter mai degraba monden (celebra este statueta lui Cupidon inchisa intr-un ou pascal pe care Ludovic XV i-a trimis-o doamnei du Barry).
Peter Carl Faberge este creatorul celor mai cunoscute oua de Paste din intreaga lume, adevarate capodopere de stil inspirate din arta bizantina. Lucrate in aur si impodobite cu pietre pretioase ori cu desene vii, acestea au fost comandate bijutierului de catre tarii Alexandru III si Nicolae II, pentru a le oferi in dar tarinelor in dimineata Invierii. Cele cincizeci si patru de oua (din care astazi au mai ramas patruzeci si sapte) contineau fiecare cate o surpriza ingenioasa (triptice cu fotografii ale familiei tarului, colivii, ceasuri, cutii muzicale, figurine dansatoare).
Peter Carl Faberge este creatorul celor mai cunoscute oua de Paste din intreaga lume, adevarate capodopere de stil inspirate din arta bizantina. Lucrate in aur si impodobite cu pietre pretioase ori cu desene vii, acestea au fost comandate bijutierului de catre tarii Alexandru III si Nicolae II, pentru a le oferi in dar tarinelor in dimineata Invierii. Cele cincizeci si patru de oua (din care astazi au mai ramas patruzeci si sapte) contineau fiecare cate o surpriza ingenioasa (triptice cu fotografii ale familiei tarului, colivii, ceasuri, cutii muzicale, figurine dansatoare).
http://www.radioromaniacultural.ro/istoria_decorarii_oualor_de_paste-30434
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu