Leonardo da Vinci, figură reprezentativă a Renașterii, e cunoscut publicului în special pentru tabloul cu Mona Lisa. Totuși, invențiile și descoperirile sale constituie pietre de temelie pentru știința actuală și merită menționate. Astăzi, este ziua în care sărbătorim nașterea acestui geniu.
Leonardo da Vinci a fost ceea ce a rămas menționat drept homo universalis: pictor, sculptor, arhitect, muzician, inginer, inventator, anatomist, geolog, cartograf, botanist și scriitor. De asemenea, a făcut mari descoperiri în domeniul anatomiei, ingineriei civile, opticii și hidrodinamicii, care au fost aplicate ulterior. Toate acestea au influențat în mod categoric progresul științific. Geniul său creator și spiritul său inventiv și-au pus amprenta asupra epocii, fiind considerat arhetipul omului renascentist, un spirit animat de o curiozitate nemaiîntâlnită până atunci, animat de o imaginație fără precedent în istorie.
Leonardo s-a născut în Vinci, Florența. Se cunosc extrem de puține amănunte privind viața personală, deși a lăsat în urmă sute de pagini manuscrise. Nu există scrisori, scrieri poetice, jurnal personal sau memorii. Nicăieri în scrierile sale sau în cele ale contemporanilor săi nu apare vreo informație care să indice vreun interes afectiv față de vreo persoană.
Pe lângă operele sale de artă, Leonardo Da Vinci este cel care a arătat prima oară principiul funcționării aparatului foto, demonstrând că pentru a proiecta o imagine este suficient un mic orificiu prin care să treacă lumina. Cu cât este mai mic orificiul, cu atât imaginea este mai clară.
Acest aparat simplu, numit „cameră obscură”, există de la începutul secolului XVII. Mai mult a durat găsirea unui material fotosensibil pentru a înregistra imaginea respectivă. Această problemă a fost rezolvată abia în 1826, când Joseph Niepcea descoperit că pentru a produce un mediu sensibil la lumină poate fi folosită clorura de argint.
Invențiile celebre ale lui Leonardo da Vinci
Este cunoscut faptul că Leonardo da Vinci era fascinat de păsări și de zborul acestora. Petrecea mult timp studiindu-le și le-a folosit ca sursă de inspirație pentru invenții precum parașuta și ornitopterul. În timp ce parașuta permitea oamenilor să sară de la o înălțime mare fără a se răni, ornitopterul avea scopul de a-i face să își desprindă picioarele de pământ și să plutească în aer. În schițele care datează din 1485, se poate observa asemănarea dispozitivului cu aripile de pasăre sau de liliac. Aparatele de zbor moderne s-au îndepărtat de acest tipar, asemănările rezumându-se la forma aerodinamică și la prezența aripilor.
După mai bine de 500 de ani, visul lui Leonardo da Vin a fost împlinit de o echipă de studenți canadieni. Aceștia au proiectat aparatul de zbor imaginat de savantul italian și au reușit să îl mențină în aer suficient timp pentru a constata faptul că invenția lui Leonardo da Vinci ar putea fi brevetată.
Prototipul se numește “Snowbird” și a fost creat cu ajutorul unor materiale foarte usoare, disponibile în prezent. Acesta a zburat 145 m, cu o viteză de 26 km/h și s-a menținut deasupra solului timp de 20 secunde.
Șurubul aerian este o altă invenție gândită pentru a permite zborul și a inspirat construirea elicopterului. Mecanismul imaginat de Leonardo da Vinci era condus cu ajutorul puterii umane și a slăbirii progresive a unor frânghii legate de un dispozitiv. Leonardo a construit minuțios planul acestei invenții neobișnuite, care ar fi avut nevoie de patru oameni pentru a fi pusă în mișcare.
Leonardo a inventat primul costum de scafandru din istorie. Realizat din piele tăbăcită și ușoară, avea o țeavă prin care se putea respira și era legat la un clopoțel, care plutea la suprafață. În caz de pericol, scufundătorul putea să tragă de un fir, iar clopoțelul se scutura, dând alarma. Era prevăzut cu o punguță pentru eventualele nevoi fiziologice ale scufundatorului.
În afară de cunoașterea cerului și a apelor, Leonardo da Vinci considera pământul la fel de important. După mai multe încercări, Leonardo avea să realizeze un model al unei “mașini” din lemn, propulsată de un sistem de arcuri și roți dințate. A ascuns desenele, știind că noua sa invenție va atrage critica Bisericii, prin urmare nu a încercat niciodată să o construiască. Uitat între hârtiile inventatorului, planul avea să fie descoperit, iar în 2004 o echipă de cercetători de la un muzeu din Florența au construit o astfel de mașină. Aceasta funcționa, deși era greu de controlat și se mișca încet.
„Pacifistul“ Leonardo da Vinci era pasionat de război
În mod paradoxal, deși era cunoscut ca fiind un om pașnic, care cumpăra păsări pentru a le elibera din colivii, Leonardo da Vinci avea o fascinație pentru arta războiului. Printre invențiile din domeniul militar, este demn de amintit podul rotitor, care permitea armatei să treacă un râu, apoi să demonteze rapid podul, pentru a-l refolosi.
De asemenea, a creat conceptul unei “nave scorpion”, menită să spintece carena navei inamice, cu spatele acoperit de un tun rotativ pentru corăbii, ușor de orientat în direcția atacului. Leonardo da Vinci s-a inspirat, de asemenea, de la pești pentru a-și îmbunătăți ghiulele pentru tun. Și-a dat seama că rapiditatea cu care se mișcă peștii se datorează formei lor alungite. A înlocuit ghiulele rotunde cu proiectile fusiforme, foarte asemănătoare cu rachetele zilelor noastre.
Shttp://playtech.ro/2015/aniversarea-geniului-leonardo-da-vinci-inventiile-care-ne-au-inspirat-progresul-stiintific/ursa-
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu