SAPTAMANA PATIMILOR -TRADITII SI OBICEIURI

 Saptamana Mare, cunoscuta si ca Saptamana Patimilor, este perioada premergatoare Sfintelor Pasti si coincide cu sosirea lui Iisus in Ierusalim si cu rastignirea Mantuitorului.

Saptamana Mare este marcata de o serie de traditii, obiceiuri si superstitii din popor. Fiecare zi are a o semnificatie anume, dupa cum urmeaza.

Luni, in prima zi din Saptamana Mare, are loc o denie speciala, destinata povestirilor despre Iosif cel preafrumos, patriarhul Vechiului Testament, care a vorbit despre venirea lui Isus. Tot in aceasta zi, femeile incep curatenia de Paste, se aerisesc toate incaperile, iar covoarele se scutura de praful de iarna. Totul se curata bine, se varuiesc peretii, pentru ca totul sa fie proaspat si curat.

Martea Mare, a doua zi din Saptamana Patimilor, gospodinele se ocupa de curatenia exterioara, se spala geamurile, se curata gradina de uscaturi, iar incepand de acum, barbatii trebuie sa stea pe langa neveste, pentru a le ajuta la treburile gospodaresti.

Miercurea Mare este ultima zi cand oamenii mai au voie sa se ocupe de curatenie, daca aceasta nu a fost finalizata pana acum. Seara, toata lumea se indreapta spre biserica, unde are loc o denie speciala, in care este spusa povestea Cinei celei de Taina, tradarea lui Iuda si capturarea lui Iisus de catre soldati.

Joia Mare este prilejul cu care sunt pomeniti mortii, iar femeile impart la biserica vin, fructe si colaci de post. Barbatii aprind in aceasta zi focuri in curti, pentru a arde vegetatia uscata, reprezentand un ritual si pentru sufletele celor care se intorc acasa. Tot in Joia Mare, inainte de a lua parte la Denia celor 12 Evanghelii, femeile trec la bucatarie, unde fac painea, pasca si cozonacul pentru masa de duminica.

Vinerea Mare este cea mai neagra zi pentru crestini, moment ce comemoreaza rastignirea Mantuitorului. Credinciosii nu mananca nimic toata ziua si nici nu se gateste, iar seara cu totii se indreapta spre biserica, pentru a canta Prohodul si a trece de 3 ori pe sub masa pe care se afla Sfantul Epitaf.

Sambata Mare, in ajunul invierii, femeile fac ultimile pregatiri pentru masa pascala. Mielul sacrificat se pregateste pentru ciorba, friptura si drob, se vopsesc ouale si se pregateste cosul pentru mersul la biserica, in care se pun cozonaci, oua, pasca, sare, usturoi, vin, etc. Dupa ce au participat la slujba de inviere si au cantat in cor „Hristos a inviat”, credinciosii iau pasca sfinita si se indreapta cu lumanarile aprinse spre casa, unde pot savura mancarurile pregatite din timpul zilei.

Duminica Pastelui este dedicata meselor in familie, unde oamenii ciocnesc ouale rosii si se bucura alaturi de cei dragi de masa imbelsugata. incepand de acum si pana la inaltare, oamenii se saluta folosind replicile „Hristos a inviat” si „Adevarat a inviat”.

Sursa-http://huff.ro/lifestyle/saptamana-mare-traditii-obiceiuri-si-superstitii-in-saptamana-patimilor-70264