DATINI SI OBICEIURI DE PASTE
A PARTICIPAT CLASA a II-a -PROF. GRECU AURORA PETRUTA de la Colegiul Tehnic Energetic "Dragomir Hurmuzescu ";
joi, 9 aprilie 2015
SAPTAMANA "SCOALA ALTFEL " !
PREZENTAREA SECTIEI SI SERVICIILOR BIBLIOTECII;
DATINI SI OBICEIURI DE PASTE
A PARTICIPAT CLASA a II-a -PROF. GRECU AURORA PETRUTA de la Colegiul Tehnic Energetic "Dragomir Hurmuzescu ";
DATINI SI OBICEIURI DE PASTE
A PARTICIPAT CLASA a II-a -PROF. GRECU AURORA PETRUTA de la Colegiul Tehnic Energetic "Dragomir Hurmuzescu ";
miercuri, 8 aprilie 2015
MIERCUREA MARE -CREDINTE SI OBICEIURI
Miercurea Mare ne apropie si mai mult de Sfintele Pasti, astfel ca Biserica a randuit sa luam aminte in aceasta zi la doua exemple: cel al pacatoasei desfranate, instrainate de Dumnezeu care aducand in aceasta zi, cu mare cainta, smerenie si cu multe lacrimi, mir de mare pret si ungandu-L pe Hristos, devine mironosita si cel al lui Iuda Iscarioteanul, ucenicul care, desi apropiat de Domnul, L-a vandut, tot astazi, pentru treizeci de arginti fariseilor si carturarilor ce voiau sa-L ucida.
Vanzarea facuta de Iuda a facut ca, mai tarziu, Sfanta Traditie a Bisericii sa randuiasca ziua de miercuri ca zi de post, alaturi de vineri, ziua in care Iisus a fost rastignit, acestea fiind cele doua zile ale saptamanii in care crestinii trebuie sa posteasca de-a lungul intregului an, cu excepţiile zilelor marcate ca “harţi” în calendarul ortodox.
Potrivit tradiţiei populare, credincioşii care în Miercurea Mare ţin post negru, vor fi protejaţi de boli, de Sfânta Miercure, pe parcursul anului.
În Miercurea Mare, în Bisericile Ortodoxe se săvârşeşte Taina Sfântului Maslu, în amintirea ungerii lui Hristos cu Mir, în casa lui Simeon Leprosul din Betania.
În această zi se săvârşeşte Sfântul Maslu şi la cererea bolnavilor sau rudelor acestora. În rugăciunile rostite acum se invocă ajutorul Preasfintei Fecioare Maria, al Sfintei Cruci, al Sfinţilor şi îngerilor pentru însănătoşirea celui bolnav. În Evanghelii, Dumnezeu este numit "Doctorul sufletelor şi trupurilor noastre şi se invocă ajutorul lui de câte ori este nevoie..."
În această zi, în mediul rural, se păstrează interdicţia ca femeile să nu toarcă. Din vremuri îndepărtate, se crede că torsul în Sfânta zi de Miercurea Mare poate să "întoarcă" minţile persoanelor care practică această îndeletnicire casnică.
In ceea ce priveste pregatirea de Paste, astăzi aveţi voie la treburi casnice! Este ultima zi în care se poate munci în câmp, se mai spală rufe în gospodării, se curăţă grajdurile, livada şi grădina. Ba mai mult, in sfânta zi de Miercuri, este indicat ca gospodinele de pretutindeni să spele geamurile pentru a permite luminei să intre în casă!
Orice femeie ar trebui să ţină cont de acest aspect important şi să nu le prindă Joia Mare cu geamurile murdare. Ritualul spune că în acea gospodărie va pătrunde lumina tot anul.
În unele zone ale ţării, copiii merg cu colindul prin sat şi urează gospodarilor să petreacă sărbătorile pascale cu bucurii şi sănătate. Colindătorii primesc în dar de la gospodari ouă albe, care vor fi înroşite de Paşte.
De asemenea, se mai păstrează obiceiul din moşi strămoşi ca cenuşa din sobe să fie aruncată în Miercurea Mare peste straturile din grădină. Bătrânii satelor spun că, în Miercurea Mare, cenuşa are puteri magice şi ajută plantele să aibă rod bogat.
SURSE- http://www.realitatea.net/miercurea-mare-saptamana-mare_1671496.html#ixzz3WjE1mdNU ;
http://spynews.ro/actualitate/saptamana-patimilor-traditii-si-obiceiuri-pentru-miercurea-mare-64389.html
Vanzarea facuta de Iuda a facut ca, mai tarziu, Sfanta Traditie a Bisericii sa randuiasca ziua de miercuri ca zi de post, alaturi de vineri, ziua in care Iisus a fost rastignit, acestea fiind cele doua zile ale saptamanii in care crestinii trebuie sa posteasca de-a lungul intregului an, cu excepţiile zilelor marcate ca “harţi” în calendarul ortodox.
Potrivit tradiţiei populare, credincioşii care în Miercurea Mare ţin post negru, vor fi protejaţi de boli, de Sfânta Miercure, pe parcursul anului.
În Miercurea Mare, în Bisericile Ortodoxe se săvârşeşte Taina Sfântului Maslu, în amintirea ungerii lui Hristos cu Mir, în casa lui Simeon Leprosul din Betania.
În această zi se săvârşeşte Sfântul Maslu şi la cererea bolnavilor sau rudelor acestora. În rugăciunile rostite acum se invocă ajutorul Preasfintei Fecioare Maria, al Sfintei Cruci, al Sfinţilor şi îngerilor pentru însănătoşirea celui bolnav. În Evanghelii, Dumnezeu este numit "Doctorul sufletelor şi trupurilor noastre şi se invocă ajutorul lui de câte ori este nevoie..."
În această zi, în mediul rural, se păstrează interdicţia ca femeile să nu toarcă. Din vremuri îndepărtate, se crede că torsul în Sfânta zi de Miercurea Mare poate să "întoarcă" minţile persoanelor care practică această îndeletnicire casnică.
In ceea ce priveste pregatirea de Paste, astăzi aveţi voie la treburi casnice! Este ultima zi în care se poate munci în câmp, se mai spală rufe în gospodării, se curăţă grajdurile, livada şi grădina. Ba mai mult, in sfânta zi de Miercuri, este indicat ca gospodinele de pretutindeni să spele geamurile pentru a permite luminei să intre în casă!
Orice femeie ar trebui să ţină cont de acest aspect important şi să nu le prindă Joia Mare cu geamurile murdare. Ritualul spune că în acea gospodărie va pătrunde lumina tot anul.
În unele zone ale ţării, copiii merg cu colindul prin sat şi urează gospodarilor să petreacă sărbătorile pascale cu bucurii şi sănătate. Colindătorii primesc în dar de la gospodari ouă albe, care vor fi înroşite de Paşte.
De asemenea, se mai păstrează obiceiul din moşi strămoşi ca cenuşa din sobe să fie aruncată în Miercurea Mare peste straturile din grădină. Bătrânii satelor spun că, în Miercurea Mare, cenuşa are puteri magice şi ajută plantele să aibă rod bogat.
http://spynews.ro/actualitate/saptamana-patimilor-traditii-si-obiceiuri-pentru-miercurea-mare-64389.html
LEGENDA IEPURASULUI DE PASTE
Iepuraşul de Paşte nu are, la origini, nicio legătură cu cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii. Iepurele este simbol al primăverii şi al fertilităţii şi povestea lui vine din tradiţia păgână anglo-saxonă.
Legenda iepuraşului de Paşte se leagă de numele zeiţei Eostre. Elementul păgân a fost adoptat în timp de tradiţia populară creştină, deşi Biserica confirmă că urecheatul nu are nicio legătură cu Învierea Domnului.
Şi cu toate acestea, cum a ajuns iepuraşul simbol al Paştelui, alături de ouă roşii, miel, cozonac sau pască? Povestea iepurelui de Paşte pleacă din tradiţia anglo-saxonă, dinaintea convertirii păgânilor la creştinism. În mitologia anglo-saxonă exista o zeiţă a primăverii şi fertilităţii numită Eostre. Simbolurile lui Eostre erau iepurele şi oul. Legenda spune că zeiţa primăverii a găsit, la finalul iernii, o pasăre bolnavă pe care a vrut să o vindece. Singura soluţie pentru a o vindeca a fost să o transforme în iepure. Deşi devenise iepure, putea face ouă. De la numele lui Eostre pleacă legenda iepuraşului de Paşte. De altfel , denumirea în engleză a Paştelui (Easter) vine tot de la numele zeiţei.
Se spune că, în cinstea zeiţei Eostre, anglo-saxonii obişnuiau să organizeze primvara un festival în care iepurele era la loc de cinste. Când creştinismul a ajuns la anglo-saxoni, tradiţiile din perioada festivalului lui Eostre au fost adaptate în ceremoniile dedicate Învierii lui Iisus. Acesta a fost şi un mod de a îi determina pe păgâni să se convertească la creştinism.Şi astfel, iepuraşul lui Eostre a devenit iepuraşul de Paşte.Simbol al lunii şi fertilităţii
Iepurele a fost considerat simbol al fertilităţii, din cauza faptului că animalul poate da naştere în orice perioadă din an. În timp s-a făcut o legătură între fertilitate şi înviere şi, astfel, iepuraşul a s-a infiltrat şi mai bine ca simbol al sărbătorii.
Iepurele este considerat simbol al lunii şi cum fazele lunii sunt cele care stabilesc în fiecare an în ce zi se sărbătoreşte Paştele, s-a mai creat o legătură între animal şi sărbătoare.
Poveşti vechi
De-alungul anilor, în multe culturi au apărut poveşti pentru copii, în care iepurele apare ca animal de companie al Mântuitorului. O veche poveste germană care datează din secolul 18 îl prezintă pe Iisus Hristos ca având pe post de animal de companie un iepuraş.
Când Mântuitorul a dispărut timp de trei zile, în intervalul de la Răstignire la Înviere, iepuraşul l-a aşteptat în Grădina Ghetsimani. Se spune că apostolii au găsit aici o mulţime de flori colorate, fiecare având în centru figura unui iepure, devenit în poveste un simbol al răbdării şi speranţei. Prima menţionare a iepuraşului ca simbol pascal apare în Germania, în 1590. Tot germanii au fost cei care au confecţionat pentru prima dată iepuraşi de ciocolată, făcuţi, de fapt, din aluat şi zahăr. Imigranţii germani au dus obiceiul peste ocean, în Statele Unite ale Americii. Iepuraşul a devenit în timp cel care răsplătea copiii cuminţi cu ouă roşii şi dulciuri. Aşa a luat naştere obiceiul ” vânătorii de comori” în care copiii caută în iarbă ouăle ascunse de iepuraş.
În timp, Iepuraşul de Paşte, adoptat repede de cei care au speculat latura comercială a sărbătorii pascale, a ajuns un fel de ” Moş Crăciun”.
Se spune că, asemenea lui Moş Crăciun, iepuraşul are o reşedinţă oficială unde primeşe scrisori de la copii. Iepuraşul locuieşte în oraşul german Ostereistedt (Orasul Oualor de Pasti) din Saxonia.
Şi tot ca în cazul moşului cu barbă care aduce daruri de Crăciun, în casa iepuraşului pot fi văzute scrisori şi cărţi poştale de la copii de pe tot mapamondul.
SURSA: adev.ro/nmfzxk
Legenda iepuraşului de Paşte se leagă de numele zeiţei Eostre. Elementul păgân a fost adoptat în timp de tradiţia populară creştină, deşi Biserica confirmă că urecheatul nu are nicio legătură cu Învierea Domnului.
Şi cu toate acestea, cum a ajuns iepuraşul simbol al Paştelui, alături de ouă roşii, miel, cozonac sau pască? Povestea iepurelui de Paşte pleacă din tradiţia anglo-saxonă, dinaintea convertirii păgânilor la creştinism. În mitologia anglo-saxonă exista o zeiţă a primăverii şi fertilităţii numită Eostre. Simbolurile lui Eostre erau iepurele şi oul. Legenda spune că zeiţa primăverii a găsit, la finalul iernii, o pasăre bolnavă pe care a vrut să o vindece. Singura soluţie pentru a o vindeca a fost să o transforme în iepure. Deşi devenise iepure, putea face ouă. De la numele lui Eostre pleacă legenda iepuraşului de Paşte. De altfel , denumirea în engleză a Paştelui (Easter) vine tot de la numele zeiţei.
Se spune că, în cinstea zeiţei Eostre, anglo-saxonii obişnuiau să organizeze primvara un festival în care iepurele era la loc de cinste. Când creştinismul a ajuns la anglo-saxoni, tradiţiile din perioada festivalului lui Eostre au fost adaptate în ceremoniile dedicate Învierii lui Iisus. Acesta a fost şi un mod de a îi determina pe păgâni să se convertească la creştinism.Şi astfel, iepuraşul lui Eostre a devenit iepuraşul de Paşte.Simbol al lunii şi fertilităţii
Iepurele a fost considerat simbol al fertilităţii, din cauza faptului că animalul poate da naştere în orice perioadă din an. În timp s-a făcut o legătură între fertilitate şi înviere şi, astfel, iepuraşul a s-a infiltrat şi mai bine ca simbol al sărbătorii.
Iepurele este considerat simbol al lunii şi cum fazele lunii sunt cele care stabilesc în fiecare an în ce zi se sărbătoreşte Paştele, s-a mai creat o legătură între animal şi sărbătoare.
Poveşti vechi
De-alungul anilor, în multe culturi au apărut poveşti pentru copii, în care iepurele apare ca animal de companie al Mântuitorului. O veche poveste germană care datează din secolul 18 îl prezintă pe Iisus Hristos ca având pe post de animal de companie un iepuraş.
Când Mântuitorul a dispărut timp de trei zile, în intervalul de la Răstignire la Înviere, iepuraşul l-a aşteptat în Grădina Ghetsimani. Se spune că apostolii au găsit aici o mulţime de flori colorate, fiecare având în centru figura unui iepure, devenit în poveste un simbol al răbdării şi speranţei. Prima menţionare a iepuraşului ca simbol pascal apare în Germania, în 1590. Tot germanii au fost cei care au confecţionat pentru prima dată iepuraşi de ciocolată, făcuţi, de fapt, din aluat şi zahăr. Imigranţii germani au dus obiceiul peste ocean, în Statele Unite ale Americii. Iepuraşul a devenit în timp cel care răsplătea copiii cuminţi cu ouă roşii şi dulciuri. Aşa a luat naştere obiceiul ” vânătorii de comori” în care copiii caută în iarbă ouăle ascunse de iepuraş.
În timp, Iepuraşul de Paşte, adoptat repede de cei care au speculat latura comercială a sărbătorii pascale, a ajuns un fel de ” Moş Crăciun”.
Se spune că, asemenea lui Moş Crăciun, iepuraşul are o reşedinţă oficială unde primeşe scrisori de la copii. Iepuraşul locuieşte în oraşul german Ostereistedt (Orasul Oualor de Pasti) din Saxonia.
SURSA: adev.ro/nmfzxk
SAPTAMANA "SCOALA ALTFEL " !!! JOI NE INTALNIM CU:
-CLASA A II-A PROF. GRECU AURORA PETRUTA de la Colegiul Tehnic Energetic "Dragomir Hurmuzescu ";
-CLASA a IV-a -PROF. BORZEI MARIANA de la Colegiul Tehnic Energetic "Dragomir Hurmuzescu ";
-CLASA a IV-a -PROF. BORZEI MARIANA de la Colegiul Tehnic Energetic "Dragomir Hurmuzescu ";
PRIMELE JUCARII DONATE IN CADRUL CAMPANIEI "O JUCARIE PENTRU FIECARE "
Liceul de Arte "Sigismund Toduță " Deva
LE MULTUMIM FRUMOS PENTRU GENEROZITATE !!!
SAPTAMANA "SCOALA ALTFEL "
DATINI SI OBICEIURI DE PASTE
-A PARTICIPAT CLASA I PLASTICA -PROF. MARINESCU ELENA DANIELA de la Liceul de Arte "Sigismund Toduță " Deva CARE AU DONAT SI JUCARII IN CADRUL CAMPANIEI "O JUCARIE PENTRU FIECARE "
-A PARTICIPAT CLASA I PLASTICA -PROF. MARINESCU ELENA DANIELA de la Liceul de Arte "Sigismund Toduță " Deva CARE AU DONAT SI JUCARII IN CADRUL CAMPANIEI "O JUCARIE PENTRU FIECARE "
Abonați-vă la:
Postări (Atom)