ISTORIA ZILEI DE 17 IANUARIE

395 - A murit, la Mediolanum (Milano), împăratul Theodosiu I
1468 - A încetat din viaţă eroul naţional Skanderberg, conducătorul poporului albanez împotriva dominaţiei otomane (n. 1405)
1600 - S-a născut Pedro Calderon de la Barca, dramaturg spaniol (d. 25 mai 1681)
1706 - S-a născut Benjamin Franklin, politician, filosof şi om de ştiinţă american (m.1790)
1798 - S-a născut filosoful francez Auguste Comte, reprezetant de seamă al sociologiei şi a pozitivismului (15 sept 1857)
1820 - S-a născut scriitoarea Anne Brönte ("Agnes Grey") (d. 28 mai 1849)
1834 - S-a încheiat o Convenţie ruso-turcă la Petersburg, prin care Poarta a recunoscut Regulamentul organic potrivit prevederilor Tratatului de la Adrianopol din septembrie 1829. S-a prevăzut ca, în mod excepţional, primii domni ai celor două Principate Române să fie numiţi de cele două puteri semnatare ale Convenţiei
1859 - Al. I. Cuza l-a numit prim-ministru al Moldovei pe Vasile Sturdza
1860 - S-a născut scriitorul rus A.P.Cehov ("Trei surori", "Livada de vişini")(m. 2 iunie 1904)
1871- S-a născut Nicolae Iorga, istoric, critic literar, dramaturg, memorialist, scriitor român, politician şi prim-ministru al României (d. 1940)
1897 - A murit ofiţerul Pavel Zăgănescu, comandant al detaşamentului de pompieri care a luptat, la 13 septembrie 1848, la cazarma de pe Dealul Spirii din Bucureşti, împotriva trupelor turceşti sosite în Ţara Românească să înfrângă Revoluţia de la 1848
1899 - S-a născut Al Capone (supranumit Cicatrice), gangster american (d. 1947)
1924- S-a născut Radu Theodoru, scriitor român
1933 - S-a născut, la Cairo, cântăreaţa de muzică uşoară, Dalida (Jolanda Gigliotti). Stabilită în Franţa (1955), Dalida a avut o carieră de succes (discuri de aur şi de platină) (m. 1987)
1962:-S-a născut, Jim Carrey, actor canadian
1985 - A murit, la Nogent sur Marne, Irina Codreanu, sculptor şi desenator. Între anii 1924-1928 lucrează în atelierul lui Brâncuşi
1991 - Harald al V-lea devine rege la Norvegiei, succedându-i la tron tatălui său, regele Olaf al V-lea
2000 - Vicepreşedintele PNŢCD Ion Raţiu a încetat din viaţă
2002 - A încetat din viaţă scriitorul spaniol Camilo Jose Cela, laureat al premiului Nobel pentru literatură în 1989
2003 - A încetat din viaţă cel mai cunoscut antropolog român, Cantemir Rişcuţia (n. 1923)
2005 - A încetat din viaţă fostul lider reformist chinez Zhao Ziyang
2011 - A încetat din viaţă producătorul muzical american Don Kirshner, supranumit "omul cu urechea de aur"; a lansat carierele unor artişti de renume, precum Neil Diamond, Bobby Darin, Neil Sedaka şi a duetului Carole King-Gerry Goffin, autorii pieselor "Will You Love Me Tomorrow" şi "The Loco-Motion" (n. 17 aprilie 1934)
2016 - Marius Copil se afla, pentru prima oară în carieră, pe tabloul principal la un turneu de Grand Slam, la Australian Open
2016- Hillary Clinton și Bernie Sandersse confruntau în a 4-a dezbatere a Partidului Democrat din SUA;
2017 -Preşedintele Klaus Iohannis semnat decretele de eliberare din funcţie şi trecere în rezervă a generalului Florian Coldea din funcţia de prim-adjunct al SRI;
2017 -Într-un aşteptat discurs, premierul britanic, Theresa May, anunţa că acordul final cu UE privind Brexit-ul va fi supus votului în legislativul de la Londra;
2019 - A încetat din viaţă Emil Dumitrescu, amiral român (n. 1935).

SURSE -http://www.mediafax.ro/…/semnificatii-istorice-pentru-17-ia…
http://ro.wikipedia.org/wiki/17_ianuarie
https://www.europafm.ro/calendarul-zilei-de-17-ianuarie/

EMINESCU......

“Pe vremea când Dumnezeu umbla cu Sf. Petru pe pământ, într-o noapte ploioasă, au ajuns la marginea unui sat și abia au îndrăznit să bată cu toiagul în prima poartă. Câini mari s-au repezit să-i sfâșie, dar numaidecât s-a auzit un glas bărbătesc întrebând:
– Cine bate?
– Oameni buni!
Atunci omul, potolind câinii, i-a poftit în casă, unde nevasta și copiii abia se treziseră din somn, și a inceput a da porunci, dar cu blândețe.
– Mario, ia mai pune cateva vreascuri pe foc. Tudore, dă fuga la fântână după o ciutură de apă proaspătă. Ilenuta, ia vezi de o oliță cu lapte proaspăt.
Și le-a dat să se spele și să se șteargă cu ștergare albe și i-au ospătat, și i-au dus să doarmă într-o odaie în care mirosea a gutuie și busuioc…..
A doua zi dimineață iar le-a dat să se spele, i-a ospătat și le-a pus în traistă niște mere cum nu mai văzuseră și le-a urat drum bun.
Și cum au ieșit din sat, Sf. Petru a început să se roage de Dumnezeu:
– Doamne, fă ceva pentru oamenii ăștia, că tare ne-au primit frumos!
– Ce-ai vrea să fac Sf. Petre, c-ai vazut că nu erau nevoiași.
– Doamne, fă ceva ca să-și vadă măcar o dată sufletul!
– Să-și vadă sufletul spui Sf. Petre?
– Da, Doamne, să-și poată vedea sufletul, așa cum vedem noi plopul cel de-acolo!
– Bine, Sf. Petre, a răspuns Dumnezeu, privind gânditor la satul din vale.
Iar după o vreme, în neamul acela de oameni s-a născut Mihai Eminescu”.

Geo Bogza

IUBIRI CELEBRE: EMINESCU SI VERONICA MICLE

„Tu ești începutul și sfârșitul vieții mele”
Au trăit dragostea intens, au încercat sentimentul neputinței, al geloziei, al iubirii. Versurile pe care ni le-au lăsat impresionează și astăzi, iar dincolo de cuvintele bine alese stă însăși povestea lor pătimașă. Poezia lui Eminescu n-ar fi fost aceeași fără „îngerul blond“, muza Veronica Micle:, o doamnă frumoasă, cu părul lung şi bălai şi ochii albaştri. S-au cunoscut la Viena, în 1872, la vârsta de 22 de ani, pe când el era student la filozofie, iar ea, căsătorită deja de opt ani şi mamă a doi copii, venise pentru a-şi trata o boală de piele. Fără a ţine cont de piedicile morale, cei doi au început timid, în capitala austro-ungară, o relaţie de amor ce avea să fie condimentată, în următorii 17 ani, cu multă pasiune, intrigi, despărţiri şi reîmpăcări.
În perioada 1874-1877, aflându-se la Iaşi ca director al Bibliotecii Centrale, Eminescu era o prezenţă constantă la seratele literare ale Veronicăi Micle. În acelaşi timp, bârfele despre întâlnirile lor romantice prin oraş şi intimităţile care depăşiseră cu mult limitele dintre o femeie căsătorită şi un tânăr artist, neconfirmate oficial însă niciodată, încep să curgă şi să învenineze casa Micle. Se spune chiar că nu de puţine ori, Ştefan Micle, soţul cu 30 de ani mai în vârstă al Veronicăi, a primit scrisori în care anonimi îi relatau escapadele soţiei. De fapt, căsnicia Veronicăi cu Ştefan Micle a fost o convenţie instituită de mama ei, pentru a izbuti în viaţa, când fata avea numai 14 ani. Micle îi era rector la o şcoală de elită din Iaşi, unde ea învăţa. Aşa s-au cunoscut, lui i-a picat cu tronc, fiind foarte frumoasă şi având talent scriitoricesc. Iar mama ei, o moaşă cu atestat universitar, a obligat-o să-şi lege destinul de al lui.
In 1879, toate acestea aveau să se termine, o dată cu moartea lui Ştefan Micle. Ceea ce ar putea părea o uşurare pentru dragostea dintre cei doi amanţi, avea însă să se transforme într-o iubire chinuitoare, din motive cât se poate de pragmatice: banii şi distanţa. Ea nu a reuşit decât după câţiva ani să obţină pensie de urmaş, iar el a trebuit să se mute la Bucureşti. În toamna lui 1879, Veronica şi Eminescu au petrecut împreună aproape două luni în Bucureşti, iar în primăvara anului 1880 vorbeau pentru prima dată de posibilitatea căsătoriei. Problemele financiare şi opoziţia de care s-au izbit, în societate, vor zădărnici însă planul îndrăgostiţilor, iar până în toamna anului 1881, relaţiile dintre ei se vor răci.
Flacăra iubirii s-a reaprins în 1882, când Veronica a revenit la Bucureşti, iar cei doi au locuit câteva luni în imobilul de pe strada Buzeşti, nr. 5. Zadarnic a încercat ea să-l convingă să se căsătorească: opoziţia prietenilor lui şi depresia, care deja îl stăpâneau pe Eminescu, au blocat orice demers în acest sens.
Puţini ştiu, însă, că Eminescu era şi foarte gelos, motiv pentru care de multe ori, relaţia lor a fost întreruptă. El dorea absolutul, iubirea lui să fie exclusivă, şi îl deranjau toate speculaţiile care făceau referire la infidelităţile Veronicăi, de aceea se despărţeau atât de des.
În 1883, a debutat boala care avea să-i fie fatală, şase ani mai târziu, lui Mihai Eminescu. Diagnosticul pus atunci de medicii de la Sanatoriul doctorului Şuţu, din Bucureşti, a fost „psihoză maniaco-depresivă”. A fost trimis de medici la tratament la Viena, apoi prin Italia, revenind în Iaşi abia în peste un an. Au urmat luni întregi de tratamente şi recuperare, iar în 1887 a ajuns în grija surorii sale, Henrieta, la Botoşani. În tot acest timp, Veronica, mutată la Bucureşti împreună cu copiii, încerca să-l convingă să revină în Capitală, pentru a fi mai bine îngrijit. A reuşit să-l facă să vină la Bucureşti abia în aprilie 1888. Târziu. În dimineaţa zilei de 15 iunie 1989, poetul se stingea în sanatoriul doctorului Şuţu.
Veronica nu putea trăi fără Eminescu. Iar primul semn a fost dat chiar la înmormântare. Pe pieptul poetului a așezat o cunună de „nu-mă-uita“. Doar un gest prevestitor a ceea ce avea să se întâmple.
După înmormântare, Veronica a mai stat în București două săptămâni, după care a plecat în Moldova și s-a retras la Mănăstirea Văratec.
La 4 august 1889, iubita îndurerată se sinucide cu arsenic. Își dorea să fie din nou alături de cel care i-a marcat destinul. Se împlineau 50 de zile de la moartea poetului și 10 ani de la sfârșitul lui Ștefan Miclea.

SURSA-https://istoriiregasite.wordpress.com/…/iubiri-celebre-mih…/

CURIOZITĂȚI DESPRE EMINESCU

• A fost cel de-al 7-lea copil al familiei Eminovici.

• În fiece an, de Sfântul Gheorghe, în casa căminarului Gh. Eminovici se dădeau petreceri cu vin bun de la Ivești și plăcinte. Dar, în general, petrecerile erau evenimente rare în casa Eminovicilor, înconjurată de tei.
• În familie, Mihai avea o misiune importantă – să răscolească cuibarele de ouă.
• În copilăria sa, Mihai Eminescu (pe atunci Eminovici) obișnuia să iși sperie tatăl într-un mod cel puțin bizar. Băiatul mergea în pădure să prindă șerpi și-i punea de vii in apropierea casei sale. Apoi își chema tatal să vadă “ce pasăre a prins” și stătea deoparte râzând când bărbatul dădea față în față cu reptilele suparate…….
• Tatăl lui Eminescu considera că ei sunt un neam de oameni deprinși cu munca de mici, doar că sunt certați cu norocul.
• Cînd abia intrase la gimnaziu, dintre băuturi, Mihai se împăca doar cu vinul și la nevoie cu rachiul.
• La gimnaziu, Eminescu trebuia să se conformeze mai multor reguli: să nu fumeze, să nu frecventeze restaurantele și cafenelele, spectacolele de orice fel, să meargă la biserică, să se spovedească săptămînal.• Scria poezii pe ascuns. Prima care a dat de versurile lui a fost soția profesorului Aron Pumnu, care a zis că sunt pline de simțămînt. Mihai ascundea faptul că scrie poezii, deoarece tatălui său nu-i plăceau poeții.
• Iosif Vulcan a fost cel care i-a compus numele Eminescu.
• La 25 februarie/9 martie 1866, revista Familia din Pesta publica poezia “De-as avea…”, scrisa de un debutant pe nume Mihai Eminovici; Iosif Vulcan, directorul revistei, i-a schimbat însă numele din Mihai Eminovici in Mihai Eminescu, nume pe care poetul l-a adoptat imediat și l-a păstrat pentru totdeauna. Dar probabil că știai asta deja… știai însă și faptul că revista mai există și azi!?
• Îi plăcea nespus de mult în timpul liber să citească romane fantastice.
• Se bîrfea pe vremuri cum că poetul se trage din neam armean sau că ar avea un urmaș turc – Emin-Efendi, însurat cu o româncă.
• Slavici spunea cândva despre Eminescu: "E un om cu trebuințe puține, dar cu apucături boierești. Respinge tot ce i se pare vulgar. Citește cu o uimitoare repeziciune.Ține să citească în tihnă, la masă sau tolănit pe sofă, în vreme ce odaia îi e înmiresmată de cafeaua pe care singur și-o pregătește cu mult dichis. E lipsit de tot ceeea ce în viața de toate zilele se numește egoism. Nu trăiește pentru sine și prin sine, ci prin lumea în care-și petrece viața și pentru ea."
• Una din slăbiciunile lui era să profite de liniștea nopților.
• Poetul vroia să locuiască la Dorohoi, împreună cu Veronica Micle
• A fost îndrăgostit lulea de Cleopatra Poenaru.Deși planturoasă și cam urâțică, i-a căzut cu tronc Lui Eminescu.Era fiica pictorului C. Lecca și..verișoară cu Caragilae. Prietenă cu Maiorescu, ea venea adesea pe strada Mercur nr.1, unde se țineau seratele literare.Acolo a cunoscut-o Eminescu și s-a îndrăgostit de ea.Cleopatra avea casa pe strada Cometa nr.16 o stradă cu plopi.Câți erau? Poetul i-a numărat și a văzut că erau..fără soț!..De aici , poezia 'Pe lângă plopii fără soț "
• Înainte de dispariţia lui Eminescu (1889), cei ce l-au vizitat îşi amintesc de maldărul de hârtii scrise de el în spital şi aruncate la coş, ori măturate de femeia de serviciu. În noaptea când poetul a murit i s-au găsit în buzunarul halatului, dovadă că era întreg la minte şi lucra, două poezii – „Viaţa” şi „Stele la cer”.
• Mihai Eminescu este membru al Academiei Române. A fost ales post-mortem in 20 0ctombrie 1948.
• Poezia “Kamadeva” este ultima poezie tipărită în timpul vieții, fiind publicată în revista ieșeană Convorbiri Literare in data de 1 iulie 1887.
• Ultimul articol semnat de Eminescu in ziarul Timpul a apărut in ziua de 28 iunie 1883 (dar a fost datat 29 iunie 1883).
• Exista un singur film despre viața lui Mihai Eminescu, Luceafărul, regizat de Emil Loteanu, si apărut in anul 1987.
• 9495 Eminescu este un asteroid descoperit in 1971 la Observatorul Palomar, California. Diametrul asteroidului sau nu depaseste 6 km. Se poate apropia la 140.000.000 km de Pamant. Cand fost descoperit, la 26 martie 1971, de catre astronomii americani, acestia l-au numit simplu 9495. In anul 2000, an care a fost declarat „anul Eminescu”, presedinta Comitetului National Roman de Astronomie, Magda Stavinschi, a anuntat ca Uniunea Astronomica Internationala (IAU) i-a atribuit asteroidului 9495 numele lui Mihai Eminescu.
• In septembrie 2012, la Chisinau s-a organizat prima editie a Congresului Mondial al Eminescologilor. Conform organizatorilor, 150 de participanti s-au strans din opt tari.

Nenorocirea cea mare a vieții, zicea el, e să fii mărginit, să nu vezi cu ochii tăi, să știi puține, să înțelegi rău, să judeci strîmb.

SURSA-https://wikipedlia.wordpress.com/…/curiozitati-despre-emin…/

Eminesciana

La mulți ani

La mulți ani frumoși și sănătoși pentru toți cei ce poartā numele Sf.Ion!
Sa aveţi parte de un an minunat, de zile frumoase și de fericire cât cuprinde!

TRADIȚII DE BOBOTEAZĂ

Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători, atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici
Botezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianuarie, alături de ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă şi, totodată, al celor dedicate naşterii lui Iisus Hristos.
La români, ziua de Bobotează cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun.Astfel, în unele zone se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an.
La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul. În vechime, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste de către ceilalţi.
Iordănitul femeilor este un alt obicei. În trecut, în satele din nordul ţării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente şi băutură. După ce serveau masa, ele cântau şi jucau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplător pe drum, îi luau cu forţa la râu, ameninţându-i cu aruncatul în apă. În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu.
Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc şi pun busuioc sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară.
De asemenea, potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de "burechiuşe" sau "urechiuşele babei" (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.
Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinţi masa. "Chiralesa" provine din neo-greacă şi înseamnă "Doamne, miluieşte!". Exista credinţa că, strigând "Chiralesa", oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.
Se crede că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.
Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.
De Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie) există un alt obicei, numit "Udatul Ionilor", întâlnit mai ales în Transilvania şi Bucovina. În Bucovina, la porţile tuturor care au acest nume se pune un brad împodobit, iar aceştia dau o petrecere cu lăutari. Mai mult, în Transilvania cei care au acest nume sunt purtaţi cu mare alai prin sat până la râu, unde sunt botezaţi sau purificaţi.
Catolicii celebrează pe 6 ianuarie Epifania, care simbolizează anunţarea naşterii lui Hristos regilor magi, care au venit să-l vadă pe pruncul abia născut, aducându-i daruri, aur, smirnă şi tămâie.

SURSA-http://observator.tv/…/traditii-de-boboteaza-ce-este-bine-s…