Postul Nașterii Mântuitorului sau Postul Crăciunului este ținut cu strictețe de credincioșii din întreaga lume. Prin intermediul acestui post, Dumnezeu ne dă putința curățării trupești și sufletești.
Acesta închipuie ajunarea timp de patruzeci de zile a Proorocului Moisi, dar și postul patriarhilor din Vechiul Testament.
Acesta închipuie ajunarea timp de patruzeci de zile a Proorocului Moisi, dar și postul patriarhilor din Vechiul Testament.
Tradiții și obiceiuri românești
Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului 2019 are loc pe joi, pe 14 noiembrie. De această zi sunt legate multe tradiții, obiceiuri și superstiții. Iată care sunt cele mai cunoscute și ce este indicat sa nu faci.
Lasatul Secului reprezinta o sarbatoare care marcheaza ultima zi cand se mai poate manca de dulce, inainte de a incepe unul dintre cele patru mari posturi randuite de Biserica Ortodoxa (Postul Nasterii Domnului, Postul Sfintelor Pasti, Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel si Postul Adormirii Maicii Domnului).
Lasatul Secului reprezinta o sarbatoare care marcheaza ultima zi cand se mai poate manca de dulce, inainte de a incepe unul dintre cele patru mari posturi randuite de Biserica Ortodoxa (Postul Nasterii Domnului, Postul Sfintelor Pasti, Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel si Postul Adormirii Maicii Domnului).
De Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului, creştinii petrec alături de familie. La masa de Lăsata Secului se strâng rudele apropiate sau prietenii şi se desfată cu bucate gustoase: ciorbă, fripturi, plăcinte şi vin.
In mediul rural, rudele se strâng la cineva acasă. Se pun la masă si servesc bucate din belsug. În Muntenia Lăsata Secului este o petrecere în familie. Se obișnuiește ca cei mici să se ducă la cei mari, copiii la părinți, finii la nași și aduceau câte un plocon, sărutau mâna gazdei și cereau iertare, pentru a intra împăcați cu toată lumea în Postul Crăciunului. Superstiţiile spun că dacă pieptul găinii aduse la masă este gras, iarna va fi grea, viscolită şi geroasă, iar dacă pieptul este slab se prevesteşte o iarnă blândă şi o vară rodnică
In trecut, Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului era o sărbătoare respectată cu sfințenie. In Bucovina se spunea ca „pe acela care lucrează în această zi îl prind frigurile tot anul”, respectiv că „e rău de bătut piatra peste holde”.
Credincioșii nu uită că ziua de Lăsata Secului este una dedicată pomenirii celor adormiți. Se pregătesc mâcăruri de dat de pomană: plăcinte cu mălai în frunze de varză, tăiței cu nucă sau cu mac, poame coapte.
Resturile de la cină de lăsată secului sunt strânse în fața de masă și aruncate cu fața la răsărit, păsărilor cerului, în prima zi a Postului Crăciunului. Se spune că nu e bine să arunci resturile de la masa de Lasata Secului decât spre Răsărit, altfel păsările vor ciuguli toată recolta de boabe. Pentru a fi feriţi de pagube, gospodinele trebuie să aşeze oalele cu gura-n jos.
Acest post ține 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie și sfârșind la 25 decembrie, lăsând sec în seara Sfântului Filip, pe 14 noiembrie.Se obișnuiește ca toți credincioșii să postească de carne, brânză și ouă, în timp ce lunea, miercurea și vinerea se consumă mâncare fără ulei și fără vin. În zilele de marți și joi se face dezlegare la untdelemn și vin.
În ziua de Ajun se mănâncă abia seara și doar grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină și poame, deoarece cu semințe a ajunat și Daniil proorocul și cei trei tineri din Babilon, care au prevestit și așteptat Nașterea Mântuitorului. De Crăciun, indiferent de ziua în care cade, se mănâncă de dulce.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu