A fost jurnalist, pamfletar, publicist, romancier, scenarist, laureat al premiului Herder. A scris scenariul pentru seria filmelor cu haiducii lui Șaptecai și cea a filmelor cu Mărgelatu. Romanul care l-a făcut celebru pe Eugen Barbu, de la a cărui naștere se împlinesc, pe 20 februarie, 93 de ani este ''Groapa'', roman inspirat din propria copilărie.
Eugen Barbu s-a născut la 20 februarie 1924 și a copilărit într-o mahala a Bucureștiului (Cuțarida). A început să scrie încă din liceu, despre clasa socială din care provenea. După absolvirea liceului, în 1943, începe Facultatea de Drept, apoi începe Școala de ofițeri de jandarmi, apoi intră la Facultatea de Litere și Filosofie, pe care a absolvit-o în 1947.
Pasionat de fotbal, dar și de literatură, începe să facă muncă de corector pentru diferite publicații și mai ales să scrie. Dorința lui cea mai mare începe să fie aceea de a scrie și de a publica. De-a lungul anilor, a experimentat toate genurile: proză scurtă, roman, reportaj, teatru, poezie, critică și istorie literară, scenariu de film, jurnal, jurnal de călătorie, cronică sportivă etc. După propria-i mărturisire, a copiat de câteva ori de mână, ca un caligraf zelos, ''Istoria literaturii române de la origini până în prezent'' de G. Călinescu.
În literatură, a debutat cu volumul de nuvele ''Munca de jos'' (publicat mai întâi în Viața Românească și apoi republicat la Editura Tineretului sub titlul ''Gloaba'').
În conștiința publică, Eugen Barbu este perceput în primul rând ca romancier. Romanul ''Groapa'', la care a lucrat timp de zece ani, refăcându-l de 13 ori înainte de a-l publica, în 1957, a avut mare răsunet, atât în țară, cât și în străinătate.
Din creația lui Eugen Barbu mai trebuie amintite nuvelele și povestirile ''Tripleta de aur'' (1956), ''Patru condamnați la moarte'' (1959), ''Tereza'' (1961), ''Vânzarea de frate'' (1968), ''Martiriul Sfântului Sebastian'' (1969), ''Miresele'' (1975); romanele ''Balonul e rotund (1956), ''Unsprezece'' (1956, ''Șoseaua Nordului'' (1959), ''Facerea lumii'' (1964), ''Incognito'' I-IV (1975—1980), ''Săptămâna nebunilor'' (1981), ''Ianus'' (1993), dar și piesele de teatru ''Să nu-ți faci prăvălie cu scară'' (1959 sau ''Labyrintul'' (1967.
Activitatea sa jurnalistică a fost foarte importantă, el fiind, între 1962-1968, redactor-șef la revista Luceafărul, pe lângă care a înființat un cenaclu pentru descoperirea tinerilor talentați, iar în 1970 a preluat conducerea revistei Săptămâna. După 1990, a fondat, alături de Corneliu Vadim Tudor, revista România Mare.
A fost căsătorit cu actrița Marga Barbu pentru care a creat, în calitate de scenarist, seria filmelor cu haiduci și cea a lui Margelatu, în care aceasta juca împreună cu marele actor Florin Piersic — ''Haiducii'', ''Răzbunarea haiducilor'', ''Răpirea fecioarelor'', ''Haiducii lui Șaptecai'', ''Zestrea Domniței Ralu'', ''Drumul oaselor'', ''Trandafirul galben'', ''Misterele Bucureștilor'', ''Colierul de turcoaze'', ''Masca de argint'', ''Totul de plătește''. A murit la 7 septembrie 1993, în București.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu