vineri, 6 ianuarie 2017
EMINESCIANA
UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE
TRADITII DE BOBOTEAZA
Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători, atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici
Botezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianuarie, alături de ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă şi, totodată, al celor dedicate naşterii lui Iisus Hristos.
La români, ziua de Bobotează cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun.Astfel, în unele zone se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an.
La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul. În vechime, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste de către ceilalţi.
Iordănitul femeilor este un alt obicei. În trecut, în satele din nordul ţării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente şi băutură. După ce serveau masa, ele cântau şi jucau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplător pe drum, îi luau cu forţa la râu, ameninţându-i cu aruncatul în apă. În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu.
Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc şi pun busuioc sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară.
De asemenea, potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de "burechiuşe" sau "urechiuşele babei" (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.
Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinţi masa. "Chiralesa" provine din neo-greacă şi înseamnă "Doamne, miluieşte!". Exista credinţa că, strigând "Chiralesa", oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.
Se crede că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.
Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.
De Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie) există un alt obicei, numit "Udatul Ionilor", întâlnit mai ales în Transilvania şi Bucovina. În Bucovina, la porţile tuturor care au acest nume se pune un brad împodobit, iar aceştia dau o petrecere cu lăutari. Mai mult, în Transilvania cei care au acest nume sunt purtaţi cu mare alai prin sat până la râu, unde sunt botezaţi sau purificaţi.
Catolicii celebrează pe 6 ianuarie Epifania, care simbolizează anunţarea naşterii lui Hristos regilor magi, care au venit să-l vadă pe pruncul abia născut, aducându-i daruri, aur, smirnă şi tămâie.
SURSA-http://observator.tv/…/traditii-de-boboteaza-ce-este-bine-s…
Botezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianuarie, alături de ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă şi, totodată, al celor dedicate naşterii lui Iisus Hristos.
La români, ziua de Bobotează cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun.Astfel, în unele zone se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an.
La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul. În vechime, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste de către ceilalţi.
Iordănitul femeilor este un alt obicei. În trecut, în satele din nordul ţării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente şi băutură. După ce serveau masa, ele cântau şi jucau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplător pe drum, îi luau cu forţa la râu, ameninţându-i cu aruncatul în apă. În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu.
Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc şi pun busuioc sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară.
De asemenea, potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de "burechiuşe" sau "urechiuşele babei" (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.
Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinţi masa. "Chiralesa" provine din neo-greacă şi înseamnă "Doamne, miluieşte!". Exista credinţa că, strigând "Chiralesa", oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.
Se crede că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.
Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.
De Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie) există un alt obicei, numit "Udatul Ionilor", întâlnit mai ales în Transilvania şi Bucovina. În Bucovina, la porţile tuturor care au acest nume se pune un brad împodobit, iar aceştia dau o petrecere cu lăutari. Mai mult, în Transilvania cei care au acest nume sunt purtaţi cu mare alai prin sat până la râu, unde sunt botezaţi sau purificaţi.
Catolicii celebrează pe 6 ianuarie Epifania, care simbolizează anunţarea naşterii lui Hristos regilor magi, care au venit să-l vadă pe pruncul abia născut, aducându-i daruri, aur, smirnă şi tămâie.
SURSA-http://observator.tv/…/traditii-de-boboteaza-ce-este-bine-s…
ISTORIA ZILEI DE 6 IANUARIE
1412- S-a născut Jeanne d'Arc, eroină naţională a Franţei, supranumită „Fecioara din Orleans” (m. 1431).
1714- Inginerul englez Henry Mill a patentat maşina de scris. Prima maşină de scris comercială a fost patentată abia în 1868 de inginerul mecanic american Christopher Latham Sholes.
1745 - S-a născut inventatorul Jacques Etienne Montgolfier, pionier al aviaţiei. A inventat, împreună cu fratele său, balonul cu aer cald (m. 2 aug 1799)
1760 - S-a născut scriitorul, filozoful şi istoricul Ion Budai Deleanu ("Ţiganiada") (m. 24 august 1820)
1802 - S-a născut, la Târgovişte, Ion Heliade Rădulescu, scriitor, lingvist şi om politic român (m. 27 apr. 1872)
1822 - S-a născut Heinrich Schliemann, renumit arheolog care a cercetat ruinele cetăţii Troia, începând din 1870 (m. 26 decembrie 1890)
1849 - S-a născut poetul bulgar Hristo Botev (m.1 iunie 1876)
1870 - A fost inaugurată celebra sală de concerte vieneză Musikverein, construită de Societatea Prietenii Muzicii. Musikverein găzduieşte la începutul fiecărui an vestitul concert de Anul Nou al Filarmonicii vieneze
1881 - S-a născut Ion Minulescu, poet, prozator şi dramaturg (d. 11 aprilie 1944)
1884 - A încetat din viaţă Gregor Johann Mendel, renumit genetician, cercetător în domeniul transmiterii ereditare a caracterelor (n. 22 iunie 1822)
1897 - S-a născut, la Iaşi, scriitorul Ionel Teodoreanu (m. 3 februarie 1954)
1906 - Matematicianul român Gheorghe Ţiţeica a introdus în geometrie suprafeţele cunoscute azi în lume sub numele de "suprafeţele Ţiţeica"
1907 - S-a născut fizicianul Ion I. Agârbiceanu, membru corepondent al Academiei Române, sub conducerea căruia s-a realizat primul laser românesc (m. 9 martie 1971)
1927 - S-a născut baritonul David Ohanesian, cel mai apreciat "Oedip" al secolului XX. A fost distins cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de comandor (m. 30 sept 2007)
1932 - A încetat din viaţă Iacob Negruzzi, secretarul "Junimii" şi redactorul "Convorbirilor literare", preşedinte al Academiei Române (1910-1913; 1923-1926) (n. 31 decembrie 1842)
1940 - S-a născut cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea (m. 4 mar 1977)
1949 - A murit Victor Fleming, regizor american (n. 1883)
1955 - S-a născut Rowan Atkinson, actor britanic devenit celebru prin personajul Mr. Bean.
1990 - A fost reînfiinţat oficial Partidul Naţional Liberal
1993 - A încetat din viaţă balerinul şi coregraful rus Rudolf Nureev, autoexilat în Franţa. (n. 17 martie 1938)
1994 - A încetat din viaţă Vintilă Brătianu, preşedinte de onoare al PNL-CD
2001 - Papa Ioan Paul al ll-lea a închis Poarta Sfântă a catedralei Sf. Petru, pe care a deschis-o în noaptea de Crăciun a anului 1999, marcând astfel sfârşitul jubileului anului 2000, prin care s-au celebrat cele două milenii de la naşterea lui Iisus
2002 - Pugilistul român Leonard Doroftei a cucerit titlul mondial la profesionism, la categoria semiuşoară (62 kg), versiunea WBA, în urma victoriei obţinute la puncte la San Antonio (Texas) în faţa argentinianului Raul Balbi
2006 - A încetat din viaţă cântăreţul american de blues, jazz şi soul Lou Rawls. A primit trei premii Grammy şi a înregistrat circa 60 de albume, a apărut într-o serie de producţii cinematografice şi de televiziune - între care Leaving Las Vegas -, şi şi-a împrumutat vocea unor personaje de desene animate. (n. 1 decembrie 1933)
2006 - A murit cântăreţul şi compozitorul de muzică uşoară Gică Petrescu
2007 - La Bâlea Lac, judeţul Sibiu s-a inaugurat prima biserică ecumenică de gheaţă din România.
1714- Inginerul englez Henry Mill a patentat maşina de scris. Prima maşină de scris comercială a fost patentată abia în 1868 de inginerul mecanic american Christopher Latham Sholes.
1745 - S-a născut inventatorul Jacques Etienne Montgolfier, pionier al aviaţiei. A inventat, împreună cu fratele său, balonul cu aer cald (m. 2 aug 1799)
1760 - S-a născut scriitorul, filozoful şi istoricul Ion Budai Deleanu ("Ţiganiada") (m. 24 august 1820)
1802 - S-a născut, la Târgovişte, Ion Heliade Rădulescu, scriitor, lingvist şi om politic român (m. 27 apr. 1872)
1822 - S-a născut Heinrich Schliemann, renumit arheolog care a cercetat ruinele cetăţii Troia, începând din 1870 (m. 26 decembrie 1890)
1849 - S-a născut poetul bulgar Hristo Botev (m.1 iunie 1876)
1870 - A fost inaugurată celebra sală de concerte vieneză Musikverein, construită de Societatea Prietenii Muzicii. Musikverein găzduieşte la începutul fiecărui an vestitul concert de Anul Nou al Filarmonicii vieneze
1881 - S-a născut Ion Minulescu, poet, prozator şi dramaturg (d. 11 aprilie 1944)
1884 - A încetat din viaţă Gregor Johann Mendel, renumit genetician, cercetător în domeniul transmiterii ereditare a caracterelor (n. 22 iunie 1822)
1897 - S-a născut, la Iaşi, scriitorul Ionel Teodoreanu (m. 3 februarie 1954)
1906 - Matematicianul român Gheorghe Ţiţeica a introdus în geometrie suprafeţele cunoscute azi în lume sub numele de "suprafeţele Ţiţeica"
1907 - S-a născut fizicianul Ion I. Agârbiceanu, membru corepondent al Academiei Române, sub conducerea căruia s-a realizat primul laser românesc (m. 9 martie 1971)
1927 - S-a născut baritonul David Ohanesian, cel mai apreciat "Oedip" al secolului XX. A fost distins cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de comandor (m. 30 sept 2007)
1932 - A încetat din viaţă Iacob Negruzzi, secretarul "Junimii" şi redactorul "Convorbirilor literare", preşedinte al Academiei Române (1910-1913; 1923-1926) (n. 31 decembrie 1842)
1940 - S-a născut cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea (m. 4 mar 1977)
1949 - A murit Victor Fleming, regizor american (n. 1883)
1955 - S-a născut Rowan Atkinson, actor britanic devenit celebru prin personajul Mr. Bean.
1990 - A fost reînfiinţat oficial Partidul Naţional Liberal
1993 - A încetat din viaţă balerinul şi coregraful rus Rudolf Nureev, autoexilat în Franţa. (n. 17 martie 1938)
1994 - A încetat din viaţă Vintilă Brătianu, preşedinte de onoare al PNL-CD
2001 - Papa Ioan Paul al ll-lea a închis Poarta Sfântă a catedralei Sf. Petru, pe care a deschis-o în noaptea de Crăciun a anului 1999, marcând astfel sfârşitul jubileului anului 2000, prin care s-au celebrat cele două milenii de la naşterea lui Iisus
2002 - Pugilistul român Leonard Doroftei a cucerit titlul mondial la profesionism, la categoria semiuşoară (62 kg), versiunea WBA, în urma victoriei obţinute la puncte la San Antonio (Texas) în faţa argentinianului Raul Balbi
2006 - A încetat din viaţă cântăreţul american de blues, jazz şi soul Lou Rawls. A primit trei premii Grammy şi a înregistrat circa 60 de albume, a apărut într-o serie de producţii cinematografice şi de televiziune - între care Leaving Las Vegas -, şi şi-a împrumutat vocea unor personaje de desene animate. (n. 1 decembrie 1933)
2006 - A murit cântăreţul şi compozitorul de muzică uşoară Gică Petrescu
2007 - La Bâlea Lac, judeţul Sibiu s-a inaugurat prima biserică ecumenică de gheaţă din România.
BOTEZUL DOMNULUI (BOBOTEAZA )
joi, 5 ianuarie 2017
AJUNUL BOBOTEZEI INTRE TRADITII SI SUPERSTITII
Ajunul Bobotezei este una dintre cele mai importante sărbători ale începutului de an.
În calendarul popular , această zi de ajun, care precede sărbătoarea propriu zisă, a Bobotezei, este chiar mai importantă decât sărbătoarea în sine. Acest lucru e posibil datorită numărului mare de practici magico-rituale, cât și prin intensitatea sacralității ce se pogoară asupra ei.
Ajunul Bobotezei se serbează prin post, deoarece se spune că cine va posti in ajun de Bobotează va avea noroc tot anul.
Totodată în această zi de ajun există tradiția conform căreia preotul va trece pe la toate casele cu „Iordanul” sfințind atât gospodăriile, cât și pe locuitorii acestora.
Se mai spune, din bătrâni, că în această noapte ouăle de corb crapă din cauza gerului și, astfel, ies puii, care vor încerca să zboare.
În noaptea de Bobotează se deschid cerurile, iar celui care vede acest lucru, Dumnezeu îi îndeplinește dorințele.
Tot în ajun de Bobotează fetele mari pot să-și afle ursitul. Ele vor trebui sa fure sau să ceară de la preot un fir de busuioc sfințit pentru a-l pune noaptea sub pernă. Se spune că peste noapte vor visa chipul celui sortit.
Tot pentru a-l vedea în vis pe cel sortit, fetele mari trebuie să-și pună pe degetul inelar un fir de mătase roșie și un firicel de busuioc.
În vremurile mai îndepărtate fetele tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la streașina casei, iar dacă, a doua zi, îl gaseau plin de chiciură, însemna că se vor mărita cu un băiat bogat.
În ajun de Bobotează există și superstiția conform căreia dacă o femeie se împiedică și cade pe gheață , atunci, în viitorul apropiat, va avea loc o căsătorie.
O altă superstiție ne mai spune că cine va strănuta în ziua de ajun de Bobotează va fi norocos în anul ce urmează.
Totodată, în ajunul Bobotezei, există și o serie de superstiții referitoare la vreme, și anume:
Dacă în ajunul Bobotezei e brumă pe pomi, vor fi poame multe;
Dacă în ajun de Bobotează picură din streașină atunci va fi o vară ploioasă;
Dacă ajunul Bobotezei este unul ploios atunci va fi un an ploios;
În direcția în care va stropi preotul cu busuiocul muiat în ageasmă, de acolo vor veni ploile de peste an;
Dacă în ajunul Bobotezei, când preotul umblă cu “Iordanul” prin sate, îi va scârți zăpada sub picioare, atunci va fi un an bogat și rodnic.
În calendarul popular , această zi de ajun, care precede sărbătoarea propriu zisă, a Bobotezei, este chiar mai importantă decât sărbătoarea în sine. Acest lucru e posibil datorită numărului mare de practici magico-rituale, cât și prin intensitatea sacralității ce se pogoară asupra ei.
Ajunul Bobotezei se serbează prin post, deoarece se spune că cine va posti in ajun de Bobotează va avea noroc tot anul.
Totodată în această zi de ajun există tradiția conform căreia preotul va trece pe la toate casele cu „Iordanul” sfințind atât gospodăriile, cât și pe locuitorii acestora.
Se mai spune, din bătrâni, că în această noapte ouăle de corb crapă din cauza gerului și, astfel, ies puii, care vor încerca să zboare.
În noaptea de Bobotează se deschid cerurile, iar celui care vede acest lucru, Dumnezeu îi îndeplinește dorințele.
Tot în ajun de Bobotează fetele mari pot să-și afle ursitul. Ele vor trebui sa fure sau să ceară de la preot un fir de busuioc sfințit pentru a-l pune noaptea sub pernă. Se spune că peste noapte vor visa chipul celui sortit.
Tot pentru a-l vedea în vis pe cel sortit, fetele mari trebuie să-și pună pe degetul inelar un fir de mătase roșie și un firicel de busuioc.
În vremurile mai îndepărtate fetele tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la streașina casei, iar dacă, a doua zi, îl gaseau plin de chiciură, însemna că se vor mărita cu un băiat bogat.
În ajun de Bobotează există și superstiția conform căreia dacă o femeie se împiedică și cade pe gheață , atunci, în viitorul apropiat, va avea loc o căsătorie.
O altă superstiție ne mai spune că cine va strănuta în ziua de ajun de Bobotează va fi norocos în anul ce urmează.
Totodată, în ajunul Bobotezei, există și o serie de superstiții referitoare la vreme, și anume:
Dacă în ajunul Bobotezei e brumă pe pomi, vor fi poame multe;
Dacă în ajun de Bobotează picură din streașină atunci va fi o vară ploioasă;
Dacă ajunul Bobotezei este unul ploios atunci va fi un an ploios;
În direcția în care va stropi preotul cu busuiocul muiat în ageasmă, de acolo vor veni ploile de peste an;
Dacă în ajunul Bobotezei, când preotul umblă cu “Iordanul” prin sate, îi va scârți zăpada sub picioare, atunci va fi un an bogat și rodnic.
ISTORIA ZILEI DE 5 IANUARIE
1393 - S-a încheiat tratatul de pace dintre Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti 1386-1418), şi sultanul Baiazid I. Tratatul prevedea ca „Principatul Valahiei” să se guverneze după propriile sale legi, iar domnul avea dreptul de a face război şi pace cu vecinii săi şi să încheie tratate de prietenie cu ei şi să aibă drept de viaţă şi de moarte asupra supuşilor săi.
1499 - Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), a refuzat să plătească tribut turcilor.
1716 - Nicolae Mavrocordat a fost numit domn al Ţării Româneşti, acesta reprezentând momentul instaurării regimului fanariot în Ţara Românească.
1847 - S-a născut Nikolai Jukovski, specialist rus în aerodonamică şi hidrodinamică, considerat "părintele" aviaţiei ruse.
1859 - Adunarea Electivă a Moldovei a ales în unanimitate ca domnitor pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, participant la Revoluţia de la 1848 şi la lupta pentru Unirea Principatelor.
1876 - S-a născut Konrad Adenauer, primul cancelar al Republicii Federale Germane (1949-1963). A participat la reconstrucţia ţării după cel de al doilea război mondial şi a reconciliat Germania cu foştii săi duşmani, mai ales Franţa (m. 19 aprilie 1967)
1878 - S-a născut scriitorul Emil Gârleanu ("Nucul lui Odobac", "Din lumea celor care nu cuvântă") (m. 2 iulie 1914)
1896 - S-a născut actorul George Calboreanu ("Apus de soare", "Bădăranii", "Titanic Vals", "Omul cu mârţoaga") (m. 12 iulie1986)
1938 - S-a născut regele Spaniei, Juan Carlos I. Este proclamat rege la 23 noiembrie 1975, după moartea generalului Franco.
1950 - S-a născut scriitorul Ioan Petru Culianu, cunoscut istoric al religiilor ("Hesperus", "Pergamentul diafan", "Eros şi magie în Renaştere") (m. 21 mai 1991)
1964 - Papa Paul al VI-lea s-a întâlnit cu Patriarhul ecumenic al Constantinupolului Atenagora, evenimentul reprezentând prima întâlnire dintre un şef al Bisericii Catolice cu un lider al Bisericii Ortodoxe după anatema din 1054.
1967 - S-a semnat, la Paris, Acordul româno-spaniol privind înfiinţarea de reprezentanţe consulare şi comerciale.
1968 - Alexander Dubcek devine liderul regimului din Cehoslovacia. Începutul mişcării cunoscute sub numele de "Primăvara de la Praga".
1970 - A încetat din viaţă fizicianul Max Born, laureat al Premiului Nobel în 1954.(n. 11 decembrie 1882)
1975- S-a născut Bradley Cooper, actor american
1990 - A fost înfiinţat prin Decretul CFSN (nr.15) Ministerul Muncii şi Ocrotirii Sociale. Mihnea Marmeliuc a fost numit ministru.
1997 - Trupele ministerului rus de interne s-au retras de pe teritoriul Republicii separatiste Cecenia, conform ordinului semnat în luna octombrie 1996 de preşedintele rus Boris Elţîn.
2004 - Olandezul Jaap de Hoop Scheffer a preluat funcţia de secretar general al NATO.
2005 - Eris, cea mai mare planetă pitică cunoscută din sistemul nostru solar, a fost descoperită de o echipă americană folosind imagini luate la 21 octombrie 2003 la Observatorul Palomar.
2010 - A murit actorul Tony Tecuceanu, membru al echipei Cronicii Cârcotaşilor (n. 13 ianuarie 1972)
1499 - Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), a refuzat să plătească tribut turcilor.
1716 - Nicolae Mavrocordat a fost numit domn al Ţării Româneşti, acesta reprezentând momentul instaurării regimului fanariot în Ţara Românească.
1847 - S-a născut Nikolai Jukovski, specialist rus în aerodonamică şi hidrodinamică, considerat "părintele" aviaţiei ruse.
1859 - Adunarea Electivă a Moldovei a ales în unanimitate ca domnitor pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, participant la Revoluţia de la 1848 şi la lupta pentru Unirea Principatelor.
1876 - S-a născut Konrad Adenauer, primul cancelar al Republicii Federale Germane (1949-1963). A participat la reconstrucţia ţării după cel de al doilea război mondial şi a reconciliat Germania cu foştii săi duşmani, mai ales Franţa (m. 19 aprilie 1967)
1878 - S-a născut scriitorul Emil Gârleanu ("Nucul lui Odobac", "Din lumea celor care nu cuvântă") (m. 2 iulie 1914)
1896 - S-a născut actorul George Calboreanu ("Apus de soare", "Bădăranii", "Titanic Vals", "Omul cu mârţoaga") (m. 12 iulie1986)
1938 - S-a născut regele Spaniei, Juan Carlos I. Este proclamat rege la 23 noiembrie 1975, după moartea generalului Franco.
1950 - S-a născut scriitorul Ioan Petru Culianu, cunoscut istoric al religiilor ("Hesperus", "Pergamentul diafan", "Eros şi magie în Renaştere") (m. 21 mai 1991)
1964 - Papa Paul al VI-lea s-a întâlnit cu Patriarhul ecumenic al Constantinupolului Atenagora, evenimentul reprezentând prima întâlnire dintre un şef al Bisericii Catolice cu un lider al Bisericii Ortodoxe după anatema din 1054.
1967 - S-a semnat, la Paris, Acordul româno-spaniol privind înfiinţarea de reprezentanţe consulare şi comerciale.
1968 - Alexander Dubcek devine liderul regimului din Cehoslovacia. Începutul mişcării cunoscute sub numele de "Primăvara de la Praga".
1970 - A încetat din viaţă fizicianul Max Born, laureat al Premiului Nobel în 1954.(n. 11 decembrie 1882)
1975- S-a născut Bradley Cooper, actor american
1990 - A fost înfiinţat prin Decretul CFSN (nr.15) Ministerul Muncii şi Ocrotirii Sociale. Mihnea Marmeliuc a fost numit ministru.
1997 - Trupele ministerului rus de interne s-au retras de pe teritoriul Republicii separatiste Cecenia, conform ordinului semnat în luna octombrie 1996 de preşedintele rus Boris Elţîn.
2004 - Olandezul Jaap de Hoop Scheffer a preluat funcţia de secretar general al NATO.
2005 - Eris, cea mai mare planetă pitică cunoscută din sistemul nostru solar, a fost descoperită de o echipă americană folosind imagini luate la 21 octombrie 2003 la Observatorul Palomar.
2010 - A murit actorul Tony Tecuceanu, membru al echipei Cronicii Cârcotaşilor (n. 13 ianuarie 1972)
miercuri, 4 ianuarie 2017
LA MULTI ANI !!!
BINE AI VENIT 2017 !!!
La multi ani , sănătate și mult noroc tuturor cititorilor nostri
oriunde va aflati !!
Va dorim sa aveti parte de tot ce va doriti !
La multi ani , sănătate și mult noroc tuturor cititorilor nostri
oriunde va aflati !!
Va dorim sa aveti parte de tot ce va doriti !
Abonați-vă la:
Postări (Atom)