Pleaca la Viena si studiaza Conservatorul avandu-i ca profesori pe Joseph Hellmesberger si Robert Fuchs. Cu toate ca avea doar 12 ani, Enescu se adapteaza repede si reuseste sa incante publicul vienez cu interpretarea compozitiilor lui Johannes Brahms, Pablo de Sarasate, Henri Vieuxtemps, Felix Mendelssohn-Bartholdy. Intre anii 1895-1899 studiaza la Conservatorul de la Paris, iar la 6 ianuarie 1898 in cadrul Concertelor Colonne debuteaza cu propria opera "Suita simfonica Poema Romana, op. 1". Regina Elisabeta a Romaniei il admira pentru muzica sa, motiv pentru care este chemat foarte des sa sustina recitaluri la Palatul Peles din Sinaia.
Odata cu inceputul secolului XX, Enescu s-a dedicat muzicii si a compus cea mai mare parte a operelor sale celebre. Printre acestea se numara "Rapsodia romana", "Rapsodii Romane", "Suita Nr. 1 pentru orchestra", sapte cantece pe versuri de Clément Marot si prima sa Simfonie. In timpul Primului razboi mondial ramane in Bucuresti unde exceleaza ca dirijor. In anul 1915 are loc primul concurs de compozitie George Enescu, in cadrul caruia muzicianul oferea castigatorilor sume de bani din venituri proprii precum si sanse in interpretarea pieselor. In timpul perioadei interbelice calatoreste in S.U.A., unde sustie concerte la New York si Philadelphia. De asemenea, tot in aceasta perioada isi desfasoara activitatea de pedagog.
Spre sfarsitul vietii, Enescu a compus "Cvartetul de coarde Nr. 2", "Simfonia de Camera pentru douasprezece instrumente soliste", "Poemul simfonic Vox Maris" pentru soprana, tenor, cor si orchestra, "Simfoniile Nr. 4 si 5" ramase neterminate. Dupa ce in Romania se instaureaza comunismul, George Enescu pleaca la Paris unde se stinge din viata la 4 mai 1955.
George Enescu este unul dintre cei mai importanti muzicieni romani ai tuturor timpurilor. Nascut la 19 august 1881 la Liveni (Botosani), Enescu si-a arata interesul pentru muzica de la o varsta foarte frageda, fiind indrumat de parintii sai dar si de un vestit lautar, Niculae Chioru. La numai 4 ani canta la vioara, iar la 5 ani sustine primul sau concert, urmand ca mai apoi sa studieze muzica alaturi de Eduard Caudella.
Pleaca la Viena si studiaza Conservatorul avandu-i ca profesori pe Joseph Hellmesberger si Robert Fuchs. Cu toate ca avea doar 12 ani, Enescu se adapteaza repede si reuseste sa incante publicul vienez cu interpretarea compozitiilor lui Johannes Brahms, Pablo de Sarasate, Henri Vieuxtemps, Felix Mendelssohn-Bartholdy. Intre anii 1895-1899 studiaza la Conservatorul de la Paris, iar la 6 ianuarie 1898 in cadrul Concertelor Colonne debuteaza cu propria opera "Suita simfonica Poema Romana, op. 1". Regina Elisabeta a Romaniei il admira pentru muzica sa, motiv pentru care este chemat foarte des sa sustina recitaluri la Palatul Peles din Sinaia.
Odata cu inceputul secolului XX, Enescu s-a dedicat muzicii si a compus cea mai mare parte a operelor sale celebre. Printre acestea se numara "Rapsodia romana", "Rapsodii Romane", "Suita Nr. 1 pentru orchestra", sapte cantece pe versuri de Clément Marot si prima sa Simfonie. In timpul Primului razboi mondial ramane in Bucuresti unde exceleaza ca dirijor. In anul 1915 are loc primul concurs de compozitie George Enescu, in cadrul caruia muzicianul oferea castigatorilor sume de bani din venituri proprii precum si sanse in interpretarea pieselor. In timpul perioadei interbelice calatoreste in S.U.A., unde sustie concerte la New York si Philadelphia. De asemenea, tot in aceasta perioada isi desfasoara activitatea de pedagog.
Spre sfarsitul vietii, Enescu a compus "Cvartetul de coarde Nr. 2", "Simfonia de Camera pentru douasprezece instrumente soliste", "Poemul simfonic Vox Maris" pentru soprana, tenor, cor si orchestra, "Simfoniile Nr. 4 si 5" ramase neterminate. Dupa ce in Romania se instaureaza comunismul, George Enescu pleaca la Paris unde se stinge din viata la 4 mai 1955.
Pleaca la Viena si studiaza Conservatorul avandu-i ca profesori pe Joseph Hellmesberger si Robert Fuchs. Cu toate ca avea doar 12 ani, Enescu se adapteaza repede si reuseste sa incante publicul vienez cu interpretarea compozitiilor lui Johannes Brahms, Pablo de Sarasate, Henri Vieuxtemps, Felix Mendelssohn-Bartholdy. Intre anii 1895-1899 studiaza la Conservatorul de la Paris, iar la 6 ianuarie 1898 in cadrul Concertelor Colonne debuteaza cu propria opera "Suita simfonica Poema Romana, op. 1". Regina Elisabeta a Romaniei il admira pentru muzica sa, motiv pentru care este chemat foarte des sa sustina recitaluri la Palatul Peles din Sinaia.
Odata cu inceputul secolului XX, Enescu s-a dedicat muzicii si a compus cea mai mare parte a operelor sale celebre. Printre acestea se numara "Rapsodia romana", "Rapsodii Romane", "Suita Nr. 1 pentru orchestra", sapte cantece pe versuri de Clément Marot si prima sa Simfonie. In timpul Primului razboi mondial ramane in Bucuresti unde exceleaza ca dirijor. In anul 1915 are loc primul concurs de compozitie George Enescu, in cadrul caruia muzicianul oferea castigatorilor sume de bani din venituri proprii precum si sanse in interpretarea pieselor. In timpul perioadei interbelice calatoreste in S.U.A., unde sustie concerte la New York si Philadelphia. De asemenea, tot in aceasta perioada isi desfasoara activitatea de pedagog.
Spre sfarsitul vietii, Enescu a compus "Cvartetul de coarde Nr. 2", "Simfonia de Camera pentru douasprezece instrumente soliste", "Poemul simfonic Vox Maris" pentru soprana, tenor, cor si orchestra, "Simfoniile Nr. 4 si 5" ramase neterminate. Dupa ce in Romania se instaureaza comunismul, George Enescu pleaca la Paris unde se stinge din viata la 4 mai 1955.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu