Duminica Floriilor este ziua în care creştinii sărbătoresc intrarea Domnului în Ierusalim şi este precedată de Sâmbăta lui Lazăr, zi în care Iisus Hristos l-a înviat pe Lazăr, la patru zile după ce a murit. Floriile se celebrează în duminica dinaintea Paştelui şi în această zi sunt sărbătoriţi toţi cei care poartă nume de flori.
În România există mai multe tradiţii şi obiceiuri de care încă se mai ţine cont de Florii.
Lovitul copiilor cu ramuri de salcie, aerisirea zestrei şi agăţarea de mărţişoare pe pomi înfloriţi sunt doar câteva dintre obiceiurile specifice zilei de Florii. Bătrânii spun că dacă le respecţi întocmai, vei avea parte de dragoste sănătate şi prosperitate.
Tradiţia spune ca, de Florii, mărţişoarele purtate până în această zi trebuie puse pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceş, iar zestrea să fie scoasă din gospodărie, pentru aerisire.
În unele sate fetele fierb busuioc în apă de cu seara, iar dimineaţa se spală pe cap cu această fiertură. Se zice că astfel le creşte părul frumos şi strălucitor, iar băieţii se vor uita după ele ca la un pom roditor
O veche vorbă din popor spune că acela care se spală pe cap în ziua de Florii, riscă să albească.
Tradiţia creştină cere să mergem la Sfânta Liturghie şi să împodobim cu fire de salcie icoanele, pentru a întâmpina Intrarea Mântuitorului în Ierusalim. Se zice că aceste ramuri sfinţite trebuie păstrate tot timpul anului, pentru că ajută la tămăduirea bolilor;
De Florii creştinii din Orientul Mijlociul împodobesc cu flori candelele, le aprind şi le aşează pe frunzele de palmieri.
În unele zone părinţii îşi lovesc copiii cu ramuri de salcie când se întorc de la biserică. Credinţa spune că astfel ei vor creşte isteţi şi sănătoşi.
Grecii sărbătoresc Intrarea Mântuitorului în Ierusalim, împletind ramuri de salcie în formă de cruci.
Tradiţia creştină spune că dacă-ţi pui o dorinţă după ce ai ţinut post şi te-ai împărtăşit în ziua de Florii, aceasta se va împlini întocmai.
În vechime, bătrânele se loveau cu tulpinile de salcie sfinţite de preot, pentru a nu le mai durea şalele
În Moldova femeile prepară plăcinte, pe care le dau de pomană săracilor. Este o zi în care, în fiecare zonă, se împarte pentru sufletul celor plecaţi dintre cei vii.
În Transilvania şi Banat tot în ajun, fetele mari pun o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit, ca răsăritul soarelui să le găsească acolo. Aceste obiecte sunt folosite apoi în farmecele de dragoste şi de sănătate.
În Oltenia tinerii care s-au căsătorit în anul care a trecut, îmbrăcaţi în hainele din ziua nunţii, merg la biserică, unde, îngenunchind pe un petic de pânză albă, sunt spovediţi de preot. După ce se mărturisesc la preot, aceştia merg la naşii de cununie, la socrii mari şi mici pentru a-şi cere iertare. Obiceiul e cunoscut sub numele de “Iertarea de Florii” sau “Spovedania pe petic alb”.
În România există mai multe tradiţii şi obiceiuri de care încă se mai ţine cont de Florii.
Lovitul copiilor cu ramuri de salcie, aerisirea zestrei şi agăţarea de mărţişoare pe pomi înfloriţi sunt doar câteva dintre obiceiurile specifice zilei de Florii. Bătrânii spun că dacă le respecţi întocmai, vei avea parte de dragoste sănătate şi prosperitate.
Tradiţia spune ca, de Florii, mărţişoarele purtate până în această zi trebuie puse pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceş, iar zestrea să fie scoasă din gospodărie, pentru aerisire.
În unele sate fetele fierb busuioc în apă de cu seara, iar dimineaţa se spală pe cap cu această fiertură. Se zice că astfel le creşte părul frumos şi strălucitor, iar băieţii se vor uita după ele ca la un pom roditor
O veche vorbă din popor spune că acela care se spală pe cap în ziua de Florii, riscă să albească.
Tradiţia creştină cere să mergem la Sfânta Liturghie şi să împodobim cu fire de salcie icoanele, pentru a întâmpina Intrarea Mântuitorului în Ierusalim. Se zice că aceste ramuri sfinţite trebuie păstrate tot timpul anului, pentru că ajută la tămăduirea bolilor;
De Florii creştinii din Orientul Mijlociul împodobesc cu flori candelele, le aprind şi le aşează pe frunzele de palmieri.
În unele zone părinţii îşi lovesc copiii cu ramuri de salcie când se întorc de la biserică. Credinţa spune că astfel ei vor creşte isteţi şi sănătoşi.
Grecii sărbătoresc Intrarea Mântuitorului în Ierusalim, împletind ramuri de salcie în formă de cruci.
Tradiţia creştină spune că dacă-ţi pui o dorinţă după ce ai ţinut post şi te-ai împărtăşit în ziua de Florii, aceasta se va împlini întocmai.
În vechime, bătrânele se loveau cu tulpinile de salcie sfinţite de preot, pentru a nu le mai durea şalele
În Moldova femeile prepară plăcinte, pe care le dau de pomană săracilor. Este o zi în care, în fiecare zonă, se împarte pentru sufletul celor plecaţi dintre cei vii.
În Transilvania şi Banat tot în ajun, fetele mari pun o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit, ca răsăritul soarelui să le găsească acolo. Aceste obiecte sunt folosite apoi în farmecele de dragoste şi de sănătate.
În Oltenia tinerii care s-au căsătorit în anul care a trecut, îmbrăcaţi în hainele din ziua nunţii, merg la biserică, unde, îngenunchind pe un petic de pânză albă, sunt spovediţi de preot. După ce se mărturisesc la preot, aceştia merg la naşii de cununie, la socrii mari şi mici pentru a-şi cere iertare. Obiceiul e cunoscut sub numele de “Iertarea de Florii” sau “Spovedania pe petic alb”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu