LEGENDELE CETATII DEVA...

Aidoma altor fortificaţii medievale şi castele vechi, şi de cetatea Devei se leagă o mulţime de legende. Se spune că, în vremurile de demult, ea aparţinea unei zâne care avea două surori. Una dintre ele locuia în cetatea Uroiului, din apropierea Simeriei, iar cealaltă în cetatea Colţ, nu departe de Munţii Retezat. Ca să se poată vedea, zânele au construit un pod de aur care lega cele trei cetăţi, dar într-una din zile, zâna din cetatea Colţ a pornit război împotriva celorlalte.

Supărată, sora ei din cetatea Devei a vrut să-i distrugă lăcaşul şi a aruncat o mistrie uriaşă, pe care o folosise la construcţia cetăţii în care locuia. Din greşeală însă, a tăiat vârful muntelui, care, de-atunci, se numeşte Retezat. După o altă legendă, legată de muntele Găina şi de zăcămintele aurifere, zâna din cetatea Devei avea o găină care făcea ouă de aur. Acestea erau dăruite doar fetelor sărace, ca zestre de nuntă. Într-o zi însă, un locuitor al cetăţii a furat găina şi a fugit cu ea dar ouăle de aur s-au răspândit în împrejurimile Apusenilor şi de atunci, locuitorii din zonă au devenit căutători de aur.

Răspândită este şi legenda potrivit căreia cetatea ar fi fost construită de nişte pitici foarte harnici care trăiau pe alte meleaguri şi veneau doar o dată la şapte ani să o vadă. La un moment dat însă, cetatea a fost cucerită de un balaur cu şapte capete. Piticii au cerut atunci ajutorul lui Iorgovan, un viteaz al locurilor. Când a auzit, balaurul a luat-o la fugă şi nu s-a oprit până la Dunăre, unde s-a ascuns în peşterile de la Porţile de Fier. Iorgovan l-a urmărit şi l-a ucis, iar sângele balaurului s-a transformat în tăune. Există încă o legendă, foarte asemănătoare cu cea a meşterului Manole, care era răspândită în Ungaria. Ea vorbeşte despre un pietrar pe nume Kelemen, care, împreună cu alti 12 meşteri, încerca să ridice cetatea Devei, dar ceea ce construiau ziua se dărâma noaptea. Meşterii au hotărât să o jertfească pe prima dintre nevestele care avea să vină cu mâncare şi să-i amestece cenuşa cu tencuiala. Sacrificată a fost Ana, soţia lui Kelemen, şi construcţia a fost dusă la bun sfârşit dar şi copilul pietrarului, aflând de moartea mamei sale, a murit de supărare.

Nu numai începuturile cetăţii sunt învăluite în legende, ci şi sfârşitul acesteia. Se spune că un caporal austriac care avea în grijă depozitul de muniţii a descoperit că frumoasa sa soţie îl înşela. Orbit de gelozie, a aruncat depozitul în aer omorându-şi nevasta şi pe iubitul acesteia, dar distrugând şi cetatea.
SURSA-http://www.pressalert.ro/…/zanele-si-eroii-din-cetatea-dev…/