In traditiile si obiceiurile taierii porcului de Ignat, din ziua de 20 decembrie, se impletesc atat credinte crestine cat si si superstitii pagane. Poate ca, tocmai din aceasta cauza, se spunea in popor ca Sfantul Ignat este un sfant fara cruce! In folclorul romanesc, el este indrituit sa aiba putere asupra porcilor intrucat i-ar fi vindecat odata, demult, de o boala grea. De atunci, Sfantul Ignat se arata ratanilor si ii vesteste ca vor muri, iar dupa ce se savarsesc din viata, le ia sufletele.
Frate al lui Mos Craciun si vrednic crestin, se zice ca i-ar fi fost taiate mainile de la incheieturi de catre pagani din pricina credintei sale nestramutate. Sfantul Igant s-ar fi plans de aceasta nedreptate Maicii Domnului, chiar dupa ce aceasta il nascuse in iesle pe Hristos, iar Preacurata l-ar fi indrumat sa-si spele cioatele in scalda sfantului prunc, imediat dupa aceea mainile crescandu-i la loc.
Intr-o alta legenda populara, se povesteste ca Sfantul Ignat s-a infatisat odinioara unui batran, l-a vestit ca dupa el urma sa vina frate-sau, Mos Craciun, si ca se cuvine ca fiecare gospodar sa taie cate un porc pentru a le da de mancare copiilor. De aici s-ar fi nascut obiceiul ca pe 20 decembrie, de ziua Sfantului Ignat, oamenii sa taie cate un porc de Craciun.
Ratanii sunt ingrasati cu graunte numai pana in aceasta zi, iar in noaptea dinainte viseaza (se spune) daca vor fi taiati ori ba. Porcii ce scapa cu viata dupa aceasta sarbatoare nu mai mananca, nu mai pun carne pe ei, si nu se mai ingrasa pentru ca "si-au visat cutitul." Vechile traditii romanesti recomanda sa tai macar o gaina daca n-ai un porc cu aceasta ocazie, ori sa intepi creasta unei gaini negre, astfel incat sa vezi sange si sa fii, drept urmare, ferit de boli.
De altfel, de Sfantul Ignat, copii erau insemnati cu sange pe frunte pentru a fi rumeni si sanatosi tot anul. In mod asemanator, fetele nu lucrau in casa pana cand nu se stropeau pe frunte cu sange de porc, daca se putea unul negru, ca sa nu li se moleseasca mainile aidoma carnii de porc. Din sangele porcilor negri, amestecat cu faina, se prepara un leac ce alunga numeroase boli! Sangele de ratan negru era adunat intr-o strachina cu mei atunci cand acest animal era sacrificat, acest preparat fiind folosit dupa uscare si macinare pentru afumarea copiilor in tot timpul anului, in scopul lecuirii lor de guturai, spaima, naluca si altele.
Untura de porc negru era considerata a avea puteri magice, benefice, mai ales asupra oilor. Totodata, grasimea de ratan taiat de Ignat putea fi utilizata pentru ungerea trupului unui mort suspectat ca era strigoi. Untura unui astfel de porc avea o larga intrebuintare in vraji si descantece, inclusiv de dragoste.
Conform ritualurilor strabune, porcii taiati pentru Craciun era crestati la ceafa in forma de cruce si dati cu sare imediat dupa ce erau parliti, in asa fel incat carnea lor data de pomana sa fie primita de Dumnezeu si sa nu se strice. In casa se baga mai intai capatana ramatorului, cu ratul inainte, pentru ca sa fie noroc in familie si gospodaria sa aiba parte de porci.
De Sfantul Ignat se obisnuia a se spala rufele pentru ultima oara in an, o ocupatie ce risca a atrage lingoarea pana la Boboteaza, fiindca pana atunci apele nu mai erau bune. Tot in acest interval de timp, nu se recomanda a se toarce, pentru a le merge bine vitelor si a veni petitori fetelor. Era oprit a se coase si a folosi foarfecele astfel incat sa porcii sa nu rame prin bataturi ori sa rupa rufele intinse la uscat in ograda. Hainele lucrate pe 20 decembrie sorteau oamenii care le imbracau sa se injunghie in cutite!
Sarbatoarea de Ignat era respectata pentru a avea noroc la pasari, a fi sanatosi barbatii, a sta clostile pe oua, sa fie feriti oamenii de bubat, femeile sa poata zamisli copii (la timpul potrivit) sau nu nasca prunci pociti ori palizi, sa nu bolesti (si chiar muri apoi pana seara ori intr-un an), sa nu te intepi sau sa te tai cand lucri, sa nu ai ameteli (asemeni porcului lovit in cap in batatura in ziua Sfantului Ignat).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu